de Attila Somfalvi, analist israelian, fost jurnalist politic senior, fondatorul firmei de consulting „As Is”
La suprafață, din perspectiva israeliană, regională și chiar globală, atacurile de aseară din Yemen reprezintă o deteriorare suplimentară a situației de securitate din Orientul Mijlociu. Americanii și britanicii, împreună cu alți parteneri din Orientul Mijlociu, au atacat în Yemen pentru prima dată, vizând proxy-ul iranian care perturbă comerțul liber la nivel mondial prin vătămarea navelor și a libertății de navigație în general. Pe de altă parte, în Israel, unii cred că aceasta ar putea fi de fapt o veste bună: după săptămâni de ceea ce părea a fi ezitare, Occidentul a decis să ia măsuri, trimițând un mesaj iranienilor că ei sunt forța motrice din spatele Houthilor și al eforturilor de destabilizare a Orientului Mijlociu.
Inițial, la mijlocul lunii noiembrie, când Houthii și-au arătat mușchii în Marea Roșie, a părut aproape o glumă. Cei care nu cunoșteau Houthii, și să recunoaștem, majoritatea dintre noi nu-i cunosc, au crezut că este o parodie despre pirați sau un grup terorist cu o afecțiune excesivă pentru dans. Dar a devenit rapid clar că abilitatea Houthilor de a afecta economia globală prin atacuri violente în Marea Roșie i-a îngrijorat pe occidentali, precum și pe actorii din Orientul Mijlociu – Israel, Egipt, Iordania și Arabia Saudită în frunte. Pe fondul războiului continuu dintre Israel și Hamas în Gaza, și al conflictului limitat dintre Israel și Hezbollah la granița dintre Israel și Liban, israelienii înțeleg clar că Houthii sunt un jucător susținut de Iran care își testează și își întinde capabilitățile, încurajați de Iran și Hezbollah. Din 7 octombrie, toată lumea a fost în așteptare să vadă ce se va întâmpla cu frontul iranian mai larg și mai precis – ce se va întâmpla pe frontul nordic al Israelului. Va decide Hassan Nasrallah, Secretarul General al Hezbollah, să înceapă un război la scară largă, sau va face asta Israelul, și de fapt – dacă iranienii doresc un război mai larg, nu limitat doar la Fâșia Gaza și Hamas. Americanii, desigur, s-au grăbit să se poziționeze în Marea Mediterană și Marea Arabiei cu diverse distrugătoare și portavioane, pentru a transmite un mesaj iranienilor: nu faceți asta. Sau, după cum a spus președintele Joe Biden, NU. Iranienii și Hezbollah au putut înțelege mesajul american, dar Teheranul a înarmat de mult Houthii cu arme care amenință navigația în Strâmtoarea Bab-el-Mandeb. Teheranul ar fi putut saluta decizia Sana’a de a profita de ocazie pentru a deranja Israelul, dar este incert dacă a intenționat ca Houthii să își extindă atacurile asupra navelor în general și să demonstreze abilitatea lor de a afecta întreaga lume, prin atacuri asupra lanțurilor de aprovizionare și a navigației libere. Astfel, s-a născut enervantul circ al Houthilor, atacând nave și amenințând companiile de transport maritim, multe dintre acestea decidând deja să caute noi rute de transport maritim, provocând creșterea prețurilor comerciale și de asigurare.
Pe lângă acțiunile lor de pirați pe mare, din noiembrie, Houthii au provocat sistemele de apărare antirachetă ale Israelului. Din nou și din nou, ei lansează rachete și vehicule aeriene fără pilot către Israel, vizând mii de kilometri distanță de Yemen. Din fericire, majoritatea armamentelor au fost interceptate de forțele SUA, saudite și chiar egiptene, iar celelalte de avioanele Forțelor Aeriene Israeliane și de sistemele sale de apărare aeriană. Ce treabă au Houthii cu Israelul? Ei nu au o graniță comună cu Israelul, și Yemenul nu are probleme de securitate deschise cu Israelul. Deci de ce acest foc hărțuitor? Este vorba despre a satisface marele lor sponsor, diavolul din Teheran, în serviciul ideologiei extreme a Houthilor, care afișează sloganuri precum „Allah este mare, moarte Americii, moarte Israelului, blestem asupra evreilor, victorie pentru Islam”, și ca parte a „Axului Rezistenței” stabilit de Iran în regiune, care include Hamas.
Disprețul pentru Houthii este neplasat, în ciuda aparenței ridicole a luptătorilor în sandale. De ani de zile, saudiții au încercat să elimine amenințarea Houthi – și au eșuat. Războiul pe care Arabia Saudită l-a condus cu Houthii de-a lungul anilor i-a costat miliarde, și în ciuda superiorității lor militare – Houthii au rămas o reală bătaie de cap de securitate pentru partenerul strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, lansând sute de rachete și drone asupra Arabiei Saudite și Emiratelor, provocând daune și pierderi de-a lungul anilor. Houthii au revendicat de asemenea responsabilitatea pentru atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere saudite în 2019, deși atacul a fost de fapt lansat din Iran. De fapt, Houthii au fost în război cu o coaliție care includea forțele guvernului yemenit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, până când majoritatea dintre ei au obosit și au ajuns la acorduri de încetare a focului.
Revenind la implicațiile atacurilor de aseară, o schimbare semnificativă poate fi deja marcată în tot ceea ce privește Orientul Mijlociu. Este încă incert dacă Houthii vor înțelege sugestia, vor reduce presiunea în Marea Mediterană și vor permite revenirea navigației sigure la rutină – dar este complet clar că riscul de escaladare în Orientul Mijlociu a crescut. Egiptul se numără și el printre cei afectați de atacurile Houthilor, datorită companiilor de transport maritim care preferă să navigheze în jurul Africii, evitând Marea Roșie și Canalul Suez, care aduce Egiptului aproximativ nouă miliarde de dolari pe an. Joi trecută, egiptenii au anunțat că veniturile lor din tranzitul navelor prin canal au scăzut cu 40% de la începutul anului comparativ cu 2023, iar mișcarea navelor a scăzut cu 30% în perioada dintre 1 și 11 ianuarie pe bază anuală. Activitățile din porturile Eilat și Aqaba au fost de asemenea afectate de când Houthii au început atacurile lor.
Generalul de brigadă pensionat Asaf Orion, șeful Centrului Glazer pentru Politica Israel-China la Institutul pentru Studii de Securitate Națională de la Universitatea Tel Aviv (INSS), spune că arena internațională exercită forță, inițial defensiv și de aseară și ofensiv, datorită daunelor aduse transportului internațional și comerțului global. Totuși, în Occident, există o teamă de extindere a războiului din Gaza la un război regional. SUA au răspuns până acum la atacurile împotriva sa prin lovituri asupra milițiilor susținute de Iran din Irak, Siria și Yemen, dar se abțin clar de la a vătăma Iranul și iranienii. „Atâta timp cât SUA se abțin de a atinge direct Iranul, și chiar trimite mesaje de calmare, Iranul înțelege că poate continua să atace Statele Unite prin intermediul reprezentanților săi din regiune, fără a plăti un preț. Recent, au existat și rapoarte despre temerile agențiilor de informații americane că americanii vor fi atacați de Hezbollah, și apeluri ale milițiilor din Irak de a expulza forțele SUA de pe teritoriul său. Cu toate acestea, așa cum a declarat aseară comandantul CENTCOM, generalul Erik Kurilla: ‘Vedem militanții Houthi și sponsorii lor iranieni care destabilizează ca responsabili pentru atacurile ilegale, indiscriminate și rampante asupra transportului internațional, afectând 55 de națiuni și punând în pericol viețile a sute de marinari, inclusiv Statele Unite. Nu vom tolera acțiunile lor ilegale și periculoase, și vor fi trași la răspundere’.”
