Atacurile teroriste din Paris și Bruxelles au costat economia belgiană 2,4 miliarde de euro în ultimul an, adică 0,57% din PIB, informează un raport dat publicității sâmbătă de Federația Companiilor din Belgia, transmite EFE.
„Fără aceste atentate, economia belgiană ar fi înregistrat o creștere de aproape 2% în 2016, în loc de 1,3% sau 1,4% cât este prevăzut în prezent”, a explicat într-un comunicat Edward Roosens, economist șef al organizației.
Federația Companiilor Belgiene, care reprezintă peste 5.000 de firme din țară, și-a prezentat sâmbătă analiza cu privire la impactul economic al atentatelor între noiembrie 2015 și aceeași lună a anului în curs asupra sectoarelor cele mai afectate: turismul și industria hotelieră, comerțul, evenimentele și transportul aerian.
Organizația calculează că a încetinit creșterea în sectorul privat, astfel că în 2016 s-au creat cu 8.000-9.500 de locuri de muncă mai puțin decât era prevăzut. Totodată, 2.300 de lucrători au fost suspendați temporar din posturi din cauza lipsei de activitate a companiilor, fiind trimiși în șomaj tehnic.
Reducerea activității economice a avut repercusiuni și asupra finanțelor publice, în condițiile în care cheltuielilor de securitate, reparațiilor infrastructurii și indemnizațiilor — care s-au ridicat la 240 de milioane de euro în 2015 și la 722 milioane de euro în 2016 — li s-a adăugat o creștere a cheltuielilor pentru acordarea de sporuri, prime și alte beneficii și o scădere a încasărilor din impozite.
În total, impactul pentru fiscul belgian a fost de 2,3 miliarde de euro, aproximativ 0,55% din PIB, ceea ce a făcut ca deficitul să se situeze în jurul a 3% din PIB în loc de 2,5% cât era estimat înainte de atacuri.
Pe sectoare, cel mai afectat a fost sectorul hotelier și al restaurantelor, cu o scădere de 20% al numărului de nopți petrecute în hoteluri belgiene de turiști și de oamenii de afaceri, ceea ce a provocat pierderi de 800 de milioane de euro. Urmează comerțul, cu o scădere de 450 de milioane de euro ca urmare a reducerii încasărilor, a lipsei de încredere și a măsurilor de securitate, lucru ce i-a făcut pe oameni să prefere achizițiile online în locul cumpărăturilor făcute în zonele comerciale tradiționale.
