Represiunea contra manifestanţilor continuă în Franţa. O scrie ONG-ul Amnesty International într-o anchetă publicată luni, 8 februarie. Numeroşi manifestanţi paşnici au fost victimele unor detenţii arbitrare în urma „marşului libertăţilor” organizat la Paris în data de 12 decembrie 2020 contra proiectului de lege zis „al securităţii globale”, transmite RFI.
In ziua de 12 decembrie, 142 de manifestanţi au fost interpelaţi la Paris, 124 dintre ei fiind încarceraţi preventiv. 19 dintre cei interpelaţi erau minori. „Aproape 80% din totalul celor interpelaţi au fost în cele din urmă eliberaţi fără nicio altă acuzaţie sau urmărire judiciară” notează ancheta Amnesty International. Diferenţa uriaşă între numărul de interpelaţi şi numărul celor care sunt apoi cu adevărat deferiţi justiţiei este adesea ţinta criticilor, atât din partea apărătorilor libertăţilor publice, cât şi din partea poliţiştilor, evident din motive complet opuse. „Judiciarizarea manifestaţiilor nu este un lucru nou” spune autoarea anchetei.
„Aceste practici, susceptibile să îngrădească munca jurnaliştilor şi să-i descurajeze pe cei care vor să manifesteze, sunt însă o ameninţare directă pentru libertatea de expresie şi dreptul la informaţie” mai scrie ONG-ul.
Amnesty a realizat interviuri cu unii dintre manifestanţii arestaţi la Paris, cu apropiaţii şi avocaţii acestora. Asociaţia a avut acces şi la documentele judiciare, la certificatele medicale şi la imaginile video. Astfel, a compilat informaţii despre cazurile a 35 de persoane interpelate. In toate aecste cazuri, detenţiile s-au făcut în absenţa oricărui element care să ateste că aceste persoane ar fi comis vreo infracţiune. „E deci vorba de detenţii arbitrare” scrie Amnesty. Aceste detenţii arbitrare, chiar dacă nu durează decât câteva ore, au un impact psihologic.
In fine, ancheta ONG-ului denunţă faptul că aceste interpelări s-au făcut pe baza unor „legi foarte vagi”. Astfel, una dintre ele sancţionează „participarea la o adunare în vederea pregătirii unor violenţe.” Ori, în data de 12 decembrie, doar două persoane din 35 aveau asupra lor obiecte – ochelari de înot, mănuşi şi cască de motociclist – ce-ar fi putut justifica o bănuială de participare la o acţiune violentă.
Nu în ultimul rând, din interviurile realizate de Amnesty, reiese că poliţiştii au pus cătuşe unor persoane care nu prezentau niciun pericol, lucru care contravine atât dreptului francez cât şi celui internaţional.
Faptul că Gérald Darmanin, ministrul francez de interne, i-a felicitat pe poliţişti în seara zilei de 12 decembrie pentru felul în care au acţionat contra „spărgătorilor” este şi el criticat de asociaţia Amnesty. „Aceste luări de poziţie, în care persoanele interpelate sunt prezentate drept „spărgători”, contravin imparţialităţii care se cere de la cel mai înalt nivel al ierarhiei forţelor de ordine. Un astfel de comportament este susceptibil să încurajeze repetarea acestor arestări şi detenţii arbitrare ale manifestanţilor. Aceste practici constituie un atac la libertatea de reuniune paşnică. Autorităţile franceze ar trebui să înceteze să-i intimideze pe manifestanţi” conchide Amnesty International.
