Insulele Kurile înveninează relaţia ruso-niponă de peste 70 de ani. Arhipelagul este în centrul unei dispute teritoriale ce a debutat la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Motiv pentru care cele două state nici măcar nu au semnat un tratat de pace, lucru descris de mai multe ori de Vladimir Putin drept un « anacronism ». Iată că dosarul a fost reluat, cert în format restrâns şi cu uşile închise, de liderul de la Kremlin cu premierul nipon Shinzo Abe încă de cum a ajuns în Japonia preşedintele Rusiei. « Dialogul – care a durat trei ore din care jumătate între patru ochi – a fost franc, direct » a declarat liderul de la Tokio.
Putin a profitat de ocazie pentru a propune Japoniei « restabilirea contactelor în domeniul militar », idee la care Abe ar fi reacţionat « pozitiv ». Trebuie spus că cei doi lideri par decişi de mai multă vreme să deschidă « o nouă pagină » în relaţiile bilaterale în ciuda diferendului legat de insulele Kurile – pe care ruşii le numesc « Kurilele de sud » iar niponii « Teritoriile din nord ». Insule de natură vulcanică, Kurilele fac parte din regiunea rusă Sahalin dar sunt revendicate şi de Japonia. Cu toate că actuala vizită a lui Putin în arhipelagul nipon a fost pregătită de luni de zile, perspectiva ca un acord de pace să fie semnat acum este foarte mică. In plus, Vladimir Putin a repetat de mai multe ori că « nu ne vindem teritoriile » când Shinzo Abe îi propunea o cooperare economică mai strânsă în schimbul acordării unui control, chiar şi parţial, asupra Kurilelor.
Asta nu înseamnă, nici pe departe, că ruşii şi japonezii nu se vor înţelege acum pe plan economic. Cel puţin 30 de acorduri – în sectoarele energiei, industriei sau petrolului – vor fi semnate de firme ruseşti şi japoneze. Pentru Japonia, idea este de a nu lăsa Rusia să se apropie prea mult de China, hegemonia regională economică a Beijingului fiind motiv de îngrijorare nu numai la Tokio.
Analiştii notează faptul că această apropiere a Moscovei de Asia centrală datează de pe vremea anexării Crimeeii şi instaurării sancţiunilor occidentale contra Rusiei. De această « pivotare » rusească nu a profitat însă până acum decât China, nici măcar Rusia nefiind pe deplin satisfăcută de apropierea cu Beijingul. Fiind conştient de această relaţie asimetrică, « de această cvasi-dependenţă » cum scriu colegii noştri francezi, Putin mizează aşadar pe vizita sa la Tokio ca să remedieze lucrurile. Japonia, a treia economie mondială şi veşnic concurent dacă nu chiar inamic al Chinei, nu poate decât să aprecieze această strategie a liderului de la Kremlin. Cu riscul de a-şi decepţiona aliatul american.
