ANALIZĂ RADIO FRANCE INTERNATIONALE DE PETRU CLEJ:
Lidera SNP și șefă a executivului de la Edinburgh, Nicola Sturgeon, l-a contrazis pe liderul Partidului Conservator, premierul britanic David Cameron, spunând că nu are autoritatea să oprească un al doilea referendum pentru independența Scoției.
Cameron declarase zilele trecută că referendumul a avut loc și a decis cu o majoritate clară rămânerea Scoției în cadrul Regatului Unit.
Referendumul a avut loc în septembrie 2014, dar pe 7 mai anul acesta, SNP a obținut 50% din voturile din Scoția și 56 din cele 59 de mandate alocate Scoției în Camera Comunelor (care are 650 de deputați), restul revenind câte unul Conservatorilor, Partidului Laburist și Partidului Liberal Democrat.
Sturgeon a insistat în campania electorală că în aceste alegeri nu s-a pus problema independenței, dar după cutremurul politic din Scoția, când SNP a urcat de la 6 mandate în parlamentul de la Londra la 56, iar Laburiștii au scăzut de la 41 la 1, atmosfera s-a schimbat complet.
Deputații SNP, în imensa lor majoritate novici politici și radicali ai stângii naționaliste au început imediat să facă declarații belicoase, afirmând că premierul Cameron nu poate ignora Scoția, chiar dacă are o majoritate absolută la Westminster, ba chiar susținând că nu are legitimitate în provincia de la nord de Anglia.
Cameron a spus deja că va fi introdus un proiect de lege care să urmeze recomandările unei comisii pluripartite înființate anul trecut imediat după referendum, privind sporirea prerogativelor fiscale ale parlamentului de la Edinburgh.
Atât în Scoția cât și în Anglia s-au auzit cereri ca Scoției să i se ofere autonomie fiscală maximă, adică să aibă prerogativa de a-și aduna singură veniturile din impozite și taxe, fără transferuri de la bugetul Regatului Unit.
Din partea adversarilor SNP aceste propuneri sunt însoțite și de cerința abrogării “formulei Barnett”, care oferă Scoției prin lege cheltuieli bugetare pe cap de locuitor cu 20% mai mari decât în restul Regatului Unit.
Unii experți estimează că o astfel de măsură radicală ar duce la o gaură anuală de 7 – 8 miliarde de lire în bugetul Scoției și nici Sturgeon nu pare pregătită de așa ceva dacă e să ne ghidăm după declarațiile ei recente.
Soluție federală?
În paralel, numeroși deputați Conservatori aleși în Anglia (319 din totalul de 331 ai Partidului Conservator aleși pe 7 mai) doresc o excludere a deputaților scoțieni de la deciziile care afectează exclusiv Anglia, tot așa cum parlamentul de la Edinburgh are exclusivitate de decizie pentru Scoția în chestiuni de sănătate, educație, mediu sau justiție.
Dezbaterea nu implică doar Anglia și Scoția, ci și Țara Galilor și Irlanda de Nord, ale căror adunări legislative cer puteri sporite, la un nivel apropiat, dacă nu egal cu cele ale parlamentului Scoției.
Alături de cei 56 de deputați naționaliști din Scoția, au mai fost aleși trei deputați ai Partidului Naționalist Galez și șapte deputați naționaliști în Irlanda de Nord (patru ai Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze – IRA – și trei ai Partidului Social Democrat Laburist – SDLP), în total 10% dintre deputații Camerei Comunelor sunt acum separatiști.
Primarul Londrei, proaspăt ales deputat, Boris Johnson (și posibil candidat la succesiunea lui David Cameron în fruntea Partidului Conservator), spunea acum câteva zile că o anumită formă de federalism pentru Regatul Unit ar trebui să fie luată în discuție.
Deschiderea săptămâna viitoare a noului parlament de la Londra va oferi o imagine mai clară a tacticii SNP, dar poate că primul test serios vor fi alegerile de anul viitor pentru parlamentul de la Edinburgh în care Sturgeon, care nu este deputată și la Londra, ar putea include în manifestul său electoral un nou referendum pentru independență.
