spot_img
21.4 C
București
vineri, martie 29, 2024
AcasăAnalizeAmericanii vor să impună o forță militară în Bosnia în coliziune cu...

Americanii vor să impună o forță militară în Bosnia în coliziune cu comunitatea sârbească și Rusia: Sârbii au început retragerea din armata, justiţia şi administraţia fiscală locală

-

Ţările occidentale studiază soluţii alternative pentru a asigura prezenţa unei misiuni internaţionale în Bosnia în cazul în care Rusia blochează reînnoirea la ONU, în noiembrie, a mandatului misiunii militare europene de securizare în ţara din Peninsula Balcanică, a afirmat marţi secretarul de stat american, Antony Blinken, notează AFP conform Agerpres.

Rusia, aliată a entităţii sârbe din Bosnia (Republika Srpska, RS) şi titulară a unui drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, a acceptat cu reticenţă în noiembrie prelungirea cu un an a mandatului misiunii europene de securizare EUFOR în Bosnia şi Herţegovina, o ţară divizată de la sfârşitului războiului din anii 1990 pe linii de fractură etnică.

- Advertisement -

Forţa europeană în Bosnia (EUFOR Althea) numără circa 600 de persoane şi a preluat, în 2004, ştafeta de la Misiunea NATO de menţinere a păcii (SFOR).

Dar de când Kremlinul a invadat Ucraina la sfârşitul lui februarie, temerile privind noi tensiuni în Balcani au crescut odată cu multiplicarea ameninţărilor separatiste din partea liderilor sârbilor bosniaci.

- Advertisement -

„O forţă internaţională cu un mandat adecvat este esenţială în încercarea de a menţine un mediu sigur în Bosnia şi Herţegovina”, a declarat Antony Blinken în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului american.

„Suntem implicaţi cu diverşi actori în această planificare pentru situaţii de urgenţă” şi „încercăm să ne asigurăm că avem o soluţie alternativă” dacă mandatul EUFOR nu va fi reînnoit, a explicat şeful diplomaţiei de la Washington.

În aprilie, ambasada Rusiei la Sarajevo a avertizat Occidentul împotriva unei „posibile destabilizări” a Bosniei de care ar fi responsabil, după suspendarea de către Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în această ţară, germanul Christian Schmidt, a unei controversate legi separatiste a RS.

Schmidt beneficiază de sprijinul puterilor occidentale, dar nu este recunoscut de Moscova.

De la sfârşitul războiului intercomunitar care a făcut 100.000 de morţi între 1992 şi 1995, Bosnia a fost împărţită în două entităţi, RS şi o federaţie croato-musulmană, unite de un guvern central slab.

Sub imboldul liderului său politic, Milorad Dodik, RS a lansat în decembrie un proces de retragere din trei instituţii cruciale ale statului central – armata, justiţia şi administraţia fiscală -, stârnind temeri cu privire la o descompunere a ţării, chiar un nou conflict.

spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img