Perspectivele, în general, şi cu atât mai mult un termen eventual de „unire potenţială ” dintre România şi Moldova pot fi determinate numai pe baza voinţei libere a popoarelor din cele două ţări, a declarat ambasadorul Rusiei la București, Valeri I.Kuzmin, într-un interviu acordat ziarului Bursa.
Federaţia Rusă propune României să-şi intensifice pe baze pur pragmatice cooperarea economică şi comercială reciproc avantajoasă, care s-a redus considerabil în ultimii trei ani, cu toate că, în anul 2016, cifra de afaceri a schimburilor comerciale dintre ţările noastre, practic, s-a stabilizat la nivelul de 3 miliarde USD. În acest sens, ne aşteptăm ca noul Guvern român să sprijine sugestia noastră, începând cu numirea unui nou copreşedinte al Comisiei interguvernamentale de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică (Guvernul rus este, de asemenea, în curs de selectare a candidatului pentru funcţia de copreşedinte), a susținut ambasadorul rus.
În ceea ce priveşte „răceala” din relaţiile noastre, chiar şi astăzi, în ianuarie, pot afirma cu tărie că, după iarnă vine primăvara şi vara. Totul va depinde de existenţa unei voinţe politice şi de disponibilitatea de a construi un dialog echitabil şi luarea reciprocă în considerare a intereselor legitime, a mai spus Kuzmin.
INTERVIUL INTEGRAL DIN BURSA:
Reporter: Excelenţă, aţi declarat, recent, că Rusia aşteaptă de la noul Guvern al României o îmbunătăţire a relaţiilor ruso-române, care, în prezent, sunt foarte reci. Ce ar ajuta la dezvoltarea relaţiilor, în primul rând economice, dintre România şi Rusia? În ce stadiu se află pregătirea forumului economic ruso-român, care va avea loc în primăvară?
Valeri Kuzmin: Federaţia Rusă propune României să-şi intensifice pe baze pur pragmatice cooperarea economică şi comercială reciproc avantajoasă, care s-a redus considerabil în ultimii trei ani, cu toate că, în anul 2016, cifra de afaceri a schimburilor comerciale dintre ţările noastre, practic, s-a stabilizat la nivelul de 3 miliarde USD. În acest sens, ne aşteptăm ca noul Guvern român să sprijine sugestia noastră, începând cu numirea unui nou copreşedinte al Comisiei interguvernamentale de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică (Guvernul rus este, de asemenea, în curs de selectare a candidatului pentru funcţia de copreşedinte).
Din punct de vedere practic, cred că ar fi foarte util să se organizeze un Forum de afaceri ruso-român reprezentativ, astfel încât comunităţile oamenilor de afaceri din cele două ţări să poată reevalua, ţinând cont de noile realităţi ale situaţiei internaţionale, posibilitatea cooperării, extinderii comerţului, investiţiilor şi a proiectelor comune. În prezent, Ambasada noastră lucrează asupra organizării unui astfel de forum în primăvara anului acesta, în incinta Camerei de Comerţ şi Industrie din Moscova.
Totodată avem în vedere, în primul rând, interesul deosebit exprimat în cadrul contactelor cu mediul de afaceri românesc de a stabili legături directe cu partenerii ruşi.
Astfel de solicitări am auzit în diferite judeţe ale ţării, la Uniunea Camerelor de Comerţ din România, de la reprezentanţii altor medii de afaceri.
În ceea ce priveşte „răceala” din relaţiile noastre, chiar şi astăzi, în ianuarie, pot afirma cu tărie că, după iarnă vine primăvara şi vara. Totul va depinde de existenţa unei voinţe politice şi de disponibilitatea de a construi un dialog echitabil şi luarea reciprocă în considerare a intereselor legitime.
Reporter: Cum se implică Ambasada Federaţiei Ruse în promovarea investitorilor ruşi în România? Aţi avut discuţii cu oamenii de afaceri români? Companiile ruseşti au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piaţa de gaze a României, faţă de doar 5% în ianuarie 2016, din cauza preţului scăzut la care sunt importate gazele ruseşti. Mai mult, ţara noastră a achiziţionat de la Gazprom o cantitate de 1,48 miliarde metri cubi de gaze naturale, în creştere cu 740% comparativ cu 2015. În condiţiile în care unele dintre autorităţile române susţin reducerea dependenţei de gazul rusesc, importurile de gaze din Rusia cresc. Cum comentaţi această situaţie?
Poate Europa să fie vreodată independentă energetic, în condiţiile în care, în 2015, dupa anexarea Crimeii, UE anunţa că are un plan pentru a elimina dependenţa de gazul rusesc, dar importurile sunt acum în creştere?
Valeri Kuzmin: Sprijinul pentru investitorii ruşi din România, desigur, face parte din categoria priorităţilor în activitatea economică a Ambasadei noastre. Astfel de companii ruseşti internaţionale cu capital privat sau de stat, precum „Lukoil”, „Gazprom”, „Compania Metalurgică de Ţevi”, şi altele operează deja de mai mulţi ani, pe piaţa românească şi s-au recomandat ca nişte angajatori şi contribuabili serioşi. Sperăm că în activitatea lor în România – în deplină conformitate cu legislaţia şi standardele Uniunii Europene – nu le vor fi puse obstacole artificiale.
Cea mai bună infirmare a „perfidiei” tezei privind o anumită dependenţă energetică a UE şi, în special, a României, de livrări, cum ar fi cele de gaze naturale din Rusia, o reprezintă situaţia din această iarnă grea. Consumul sporit de gaze ruseşti de către populaţia şi industria românească este dictat de fenomenele evidente ale economiei de piaţă, şi îndeosebi, de preţurile mai mici ale gazului din Rusia, adică achiziţia de gaze naturale din Rusia a devenit mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru România. Schimburile comerciale reciproce, în special, având în vedere proximitatea geografică şi relaţiile economice statornicite în Europa, fac Uniunea Europeană şi Rusia interdependente. După părerea mea, nu există niciun motiv de temere din această cauză, mai ales că Rusia nu a dat niciodată motive de îndoială în legătură cu siguranţa livrărilor sale de purtători de energie.
În ceea ce priveşte reunificarea Crimeii cu Rusia, aceasta a avut loc în baza dreptului internaţional al naţiunilor la autodeterminare, consfinţit în Carta ONU, şi a rezultatelor referendumului democratic al locuitorilor peninsulei. Faptul că, în Uniunea Europeană, acest eveniment a fost folosit ca pretext pentru declararea de sancţiuni economice politizate împotriva Rusiei, este problema europenilor pe care, se pare, vor trebui să şi-o rezolve singuri. Din câte ştiu eu, în ţările Uniunii Europene este în creştere înţelegerea faptului că prin sancţiuni şi ameninţări este imposibil de a influenţa poziţia Rusiei, iar pierderile din cauza acestor măsuri sunt suferite de însăşi economia Europei.
Reporter: Cum apreciaţi plasarea de armament NATO în Europa de Est, inclusiv în România? Fostul director al CIA, Michael Morell, a declarat că preşedintele Rusiei va încerca să obţină un acord cu Administraţia Donald Trump prin care sistemele antirachetă NATO din România şi Polonia să fie blocate. Cum credeţi că se va schimba politica americană privind scutul antirachetă din România după instalarea lui Trump la Casa Albă?
Valeri Kuzmin: Realizată prin decizia administraţiei lui Barack Obama, înainte de plecare, amplasarea unui număr semnificativ de contingente americane pe perimetrul frontierelor ruseşti corespunde doar intereselor complexului militar industrial al SUA, care se aşteaptă la o parte a leului din cele 2% din PIB-ul ţărilor NATO, şi ale strategilor NATO care încă mai gândesc în termeni de „război rece”. Rusia respinge cu fermitate logica confruntării, lucru consemnat în noua ediţie a Concepţiei politicii externe, aprobată de către preşedintele Vladimir Putin la 28 noiembrie 2016. În discursul său recent la Parlamentul rus, el a subliniat faptul că, „spre deosebire de unii colegi străini, care văd Rusia ca un inamic, noi nu căutăm…. duşmani. Avem nevoie de prieteni. Dar noi nu vom permite o încălcare a intereselor noastre… Ne vom face propriul destin şi ne vom construi viitorul fără … sfaturi nesolicitate”.
Extinderea NATO spre graniţele ruseşti nu a început de astăzi sau de ieri, ci în urmă cu peste zece ani. Aceste pregătiri militare, inclusiv amplasarea de elemente ale sistemului global american de scuturi antirachetă pe nave ale Marinei Militare a SUA, dislocate în Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Neagră şi alte mări, precum şi în România, iar în viitorul apropiat şi în Polonia, fără îndoială, încalcă echilibrul securităţii nucleare strategice a ţării noastre. Rusia, desigur, nu poate să privească cu indiferenţă la aceasta. Totuşi, noi nu intenţionăm să fim atraşi într-o nouă cursă a înarmării, contramăsurile întreprinse de noi au un caracter limitat şi sunt realizate exclusiv în interiorul graniţelor naţionale, fără a pune în pericol nici securitatea europeană şi nici, cu atât mai mult, pe cea globală.
Odată cu sosirea la post a preşedintelui SUA, Donald Trump, nu ne aşteptăm la schimbări miraculoase în zona geostrategică. Cu toate acestea, o serie de declaraţii făcute de noul comandant suprem american permit să contăm pe renunţarea la ideologizarea, aproape paranoică, a politicii antiruseşti, în favoarea unor înţelegeri pragmatice, bazate pe respect reciproc, cu privire la cooperarea în rezolvarea unor probleme cu adevărat globale şi reale ale omenirii, precum riposta la terorismul internaţional, soluţionarea unor conflicte regionale „fierbinţi”, în special în Orientul Mijlociu, lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, a traficului de persoane, a traficului de droguri, arme şi organe umane etc. Cred că, în toate aceste domenii există oportunităţi pentru o cooperare constructivă între Rusia şi Statele Unite ale Americii, precum şi cu Uniunea Europeană, inclusiv cu România. Legat de aceasta, eu pot adăuga doar faptul că „zvonurile” despre interesul Rusiei în slăbirea şi chiar dezintegrarea UE, aşa cum a scris umoristul american Mark Twain din secolul XIX, sunt „foarte exagerate.” Moscova şi-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea de a dezvolta relaţiile cu o Europă puternică şi prosperă.
Reporter: Având în vedere că se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire în 1918, iar unii politicieni români şi-au declarat apropierea de Republica Moldova, credeţi că ar putea fi posibilă o unire a Moldovei cu România în următorii ani?
Valeri Kuzmin: Perspectivele, în general, şi cu atât mai mult un termen eventual de „unire potenţială ” dintre România şi Moldova pot fi determinate numai pe baza voinţei libere a popoarelor din cele două ţări.
Reporter: Aţi recuperat banii donaţi pentru Cuminţenia Pământului? Dacă da, ce aţi făcut cu banii?
Valeri Kuzmin: Desigur, noi nu intenţionăm să cerem înapoi modesta contribuţie a Ambasadei la fondul pentru răscumpărarea sculpturii „Cuminţenia pământului”. Toţi banii, inclusiv alte donaţii primite de Ambasadă de la cetăţeni români pentru fondul menţionat mai sus, care au depăşit de câteva ori contribuţia noastră iniţială, cred că pot fi folosiţi în mod util de Ministerul Culturii din România. În legătură cu aceasta intenţionăm să informăm oficial autorităţile române.
Reporter: Vă mulţumesc!
