Nu are sens să reiau discuția, China, ca și Rusia, Iranul, Turcia, țările din Golf, India etc. au interese comune în materie de noua ordine globală. Conducătorii de acolo nu mai acceptă ca Occidentul să le spună ce e bine la ei acasă – promovarea democrației e considerată o formă de agresiune. Și, ca atare, pot să nu iubească Rusia, dar nu pot lăsa Occidentul să câștige complet contra ei – nu că așa ceva ar fi posibil, de altfel. Pentru că se tem că după aceea le vine lor rândul. Pe măsură ce noi ajutăm Ucraina mai mult, vor ajuta și ei Rusia mai mult: de asta chinezii avertizează că politica occidentală față de Ucraina forțează lumea în blocuri, ceea ce e foarte periculos pentru pacea globală, iar noi nu avem cum să câștigăm sută la sută, fiecare succes aduce o contrareacție, scrie Alina Mungiu Pippidi pe România Curată.
Avem nevoie de o ordine globală nouă, de acord, că prea a profitat China de cea veche. Dar prelungirea conflictului nu e calea să o obținem, nu facem decât să întărim tabăra contra noastră. Ce suntem dispuși să dăm Rusiei, în schimbul securității Ucrainei și a Estului Europei? S-au convins că nu pot cuceri Ucraina, deci prețul a mai scăzut. E sigur că îl putem scădea mai mult, și că merită costul în vieți? Ce putem da Chinei, ca să o separăm de Rusia, altceva decât amenințări? Dacă răspunsul la ambele e nimic, îi vrem morți și asta e tot, ne pregătim de un război pe care nu îl putem câștiga. Napoleon a spus odată să lăsăm China să doarmă, că dacă se trezește va zgudui toată lumea. Iar noi o scuturăm o dată pe săptămână de parcă ar fi vecinul care aruncă gunoi peste gard, mai spune ea.
