Recent, în cadrul unui interviu acordat publicației Financial Intelligence, deputatul Virgil Popescu, fostul Ministru al Energiei, poreclit Dandana, a discutat despre dezvoltarea energiei nucleare în România și demersurile pe care le-a luat în timpul mandatului său pentru implementarea mai multor proiecte. Acesta a oferit mai multe detalii despre reactoarele modulare mici (SMR), care urmează să fie amplasate la Doicești, lângă Târgoviște, în locul fostei termocentrale pe cărbune.Locația aleasă, fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești, de lângă Târgoviște, care nu mai funcționează din 2012, a fost vândută de Statul Român, prin Termoelectrica, unei companii înregistrate în Cehia, care ulterior a falimentat, scrie Replica de Constanța.
DEZVĂLUIRILE REPLICA DE CONSTANȚA:
Imobilul a ajuns în final în mâna firmei Nova Power&Gas, parte a grupului E-INFRA, controlat de frații Simion și Teofil Mureșan, împreună cu Marian Pantazescu. Inițial, achiziționaseră vechea termocentrală cu scopul de a dezvolta pe amplasament o fabrică de gaz, potrivit șefului Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.
Cei doi băieți deștepți din Cluj au „mirosit” oportunitatea și au renunțat la vechiul plan, după vestea înființării centralei nucleare SMR. Așa a ajuns Nova Power&Gas să semneze un memorandum cu Nuclearelectrica și compania americană NuScale Power. Însă, se amână cu cel puțin doi ani planurile prin care România să devină prima ţară din Europa ce obţine energie electrică prin tehnologia reactoarelor modulare. Construcția noii centrale de la Doicești, programată pentru 2027, ar putea fi gata abia în 2029. Și asta pentru că proiectul a fost modificat de partenerii americani.
O simplă cercetare în istoricul Nova Poer&Gas scoate la iveală o întreagă încrengătură politică, care pornește încă de la înființarea companiei de către doi cetățeni americani. Societatea, numită la acea vreme, Amgaz Furnizare a fost controlată de Peter Braun, notoriul afacerist care a ajuns în atenția publicului în scandalul ce a urmat vânzării combinatului Alro Slatina către ruși, și Michael Myron Einik, fost diplomat SUA la București, în anii ’90, în mandatul ambasadorului Alfred Moses, și asociat în consultanță cu foști generali ai serviciilor secrete românești (DGIA și STS). Asociată era și Monica Roșu, fiica lui Horia Roșu, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu, ministru al Energiei în timpul guvernului Năstase.
Compania a fost preluată apoi de afaceristului Rareș Criste, membru al caracatiței „băieților deștepți din energie”, care au adus prejudicii uriașe statului prin vânzarea de energie ieftină de la Hidroelectrica Hidroelectrica sau termocentralele Rovinari și Turceni. Asociat îi era Alin Ardelean, fiul generalului Virgil Ardelean, alias „Vulpea”, fostul șef al serviciului secret al Ministerului de Interne.
Într-un final, firma a ajuns în mâinile lui Teofil Mureșan, care a încercat să-i șteargă trecutul și i-a schimbat numele în cel pe care-l poartă astăzi. Frații Mureșan dețin mai multe firme, care au prins de-a lungul anilor numeroase contracte cu statul. La un moment dat chiar, Electrogrup a colaborat cu Rasirom, compania de tehnologie a SRI, pentru a participa la licitația pentru construcția unei conducte de gaz a Transgaz. Mureșan și firma sa au fost implicați și în dosarul de corupție al fostului primar de la Cluj, Sorin Apostu (PDL).
Mureșan i-a plătit amicului Apostu, vacanțele în străinătate, la Dubai, Grecia sau Viena, în timp ce Electrogrup câștiga contracte uriașe, printre care și unul de peste un milion de euro, pentru dotarea primăriei cu camere de supraveghere ale primăriei. În mod bizar, nici Mureșan și nici Electrogrup nu au fost învinuiți de procurori, aceștia continuându-și liniștiți activitatea și intrând în afaceri cu un alt personaj penal, Tiberiu Urdăreanu, condamnat și implicat în mai multe dosare de corupție.
Afacerile firmei Electrogrup s-au extins până la Constanța, controversata societate încasând de la Primăria Constanța, pentru contractul ce vizează executarea lucrărilor din cadrul proiectului de reabilitare a bulevardului 1 Mai, suma de 50 de milioane de lei. Poate chiar mai mult! În anul 2022, compania a avut cifra de afaceri de 519.168.441 de lei, un profit de peste 41 de milioane de lei, dar și datorii de aproape 226 milioane de lei.
