Traficantii romani care duc oameni la cersit in Suedia si Finlanda cauta persoane in varsta, cu dizabilitati. Iar odata ajunsi acolo, cumpara locurile de pe strazi, unde romanii stau cu mana intinsa.
Pentru o zona cu vad, se platesc si mii de euro. Campania Stirilor PRO TV, „Romania Scandinava”, continua cu povestea filierelor care coordoneaza acest traseu al banilor negri. Neoficial, doar in Suedia exista in jur de 3500 de cersetori, dintre care 90 la suta sunt romani.
Femeile trezesc mai multa mila, barbatii se imbraca adecvat, ca sa impresioneze, iar locurile de cersit se vand chiar si pentru o luna, doua, cand „titularii” sunt in vacanta, in Romania. Filmati pe ascuns, romanii care traiesc in tarile scandinave, cu mana intinsa, ne-au descris fenomenul. Presa suedeza a scris despre retele romanesti, care aduc pe strazi la cersit batrani si persoane cu dizabilitati. Material semnat de Rares Nastase si Ciprian Vasile.
Suedia si Finlanda. Doua tari in care cersetoria nu este interzisa. Iar asta se vede in numarul mare al celor care cer de pomana pe strazi. Unii canta pentru a face bani, altii cauta prin cosurile de gunoi, multi altii isi etaleaza handicapul si saracia.
Sunt dispersati in toate orasele mari. Toti au aceeasi poveste: strang pentru familiile sarmane de acasa, care nu pot supravietui fara banii castigati cu mana intinsa.
Cersetor: „E saracie in Romania. Murim de foame, nu ne da de munca.”
Politistii ii vad si ii ignora, stiu ca nu au ce sa le faca. S-au obisnuit cu peisajul oferit de pietele centrale, unde nu e spatiu public in care sa nu gasesti femei asezate la pomana, pe jos, dar si barbati care le supravegheaza indeaproape.
Politist din Suedia: „Ei nu vin la mine ca sa imi ceara bani si nu stiu ce fac. Dar li se permite sa stea aici, da. Sunt ca o parte a orasului acum.”
In tarile nordice nu este interzis sa faci bani din exploatarea cersetorilor, asa cum se intampla in alte state. Iar cei din domeniu cunosc bine asta. In Suedia se vorbeste tot mai mult despre retele organizate, care aduc oameni sa stea cu paharul intins, in marile orase.
Camera ascunsa, discutie cu un roman din Suedia:
„Sunt aici poate 5% care au nevoie, numai 5%. Eu ii cunosc pe fiecare in parte. Acasa au vile, astia de aici, uita-te la masini, numai Passat-uri, numai Mercedes-uri, numai BMW-uri.”
Un barbat filmat pe ascuns vorbeste despre situatia unora dintre asa zisii nevoiasi. Omul stie foarte bine ce inseamna in Suedia lupta pentru teritoriu, pentru locurile cu vad bun pentru cersetorie. Filierele au impus o piata neagra a tarifelor pentru trotuarele din fata unitatilor comerciale.
Camera ascunsa, discutie cu un roman din Suedia:
„Fii atent, eu am loc la magazin, da. Eu plec, plec in Romania sau ceva. Iti vand tie locul meu. Da-mi 5 mii de coroane pana vin inapoi. Numai pana vin inapoi. Erau care faceau 1500 – 2000 de coroane pe zi! La cersit. Da, ei fac aici bani, cu care merg in Romania, au vile, isi mai fac si vile.”
Filmati cu camera ascunsa, barbatii veniti in Scandinavia stiu cum apar ca din senin pe strazi persoane in carucior cu rotile, paraplegici sau batrani care nu au iesit niciodata mai departe de satul natal, in Romania.
Alex din Maramures sta intr-o tabara cu rulote, din orasul Malmo. A facut un tur al Scandinaviei si a ales Suedia, unde si-a adus si rudele si cativa prieteni.
Alex: „Am fost in Norvegia. E lumea putin mai civilizata aici, sunt oamenii mai milosi. Acolo sunt putin mai rasisti, cum sa iti spun eu. Aici oamenii sunt mai milosi si dau bani la cersetori la magazine. Norvegienii dadeau foarte greu. Trebuia sa faci un job, daca faceai ceva iti dadeau.”
Alex pomeneste o alta regula de aur in cersetorie – dupa vad, conteaza cine cerseste. Femeile castiga mai bine, pentru ca trezesc mai usor simpatia suedezilor. Sunt privite ca mame chinuite, plecate in disperare de langa copii. Barbatii trebuie sa se pregateasca, pentru a castiga mila trecatorilor.
Alex: „Cersim si noi, dar trebuie sa fim mai amarati, sa ne vada mai amarati, haine mai rele, barbosi, sa vada ca suntem amarati.”
De mentionat ca toti au masini, iar caburantul nu este ieftin in Suedia, si toti fumeaza, iar tigarile costa scump. Aici intervine a treia regula: cu cat mai multi care trag la aceeasi caruta, cu atat mai bine. Asa ca in Suedia, oamenii merg la cersit…in familie. Cu cat sunt rude care trezesc mai multa mila, cu atat primesc mai usor loc in masini, pentru calatoria in Nord.
Cersetoare: „Ginerele, el mi-a spus sa vin aici. M-a luat cu autobuzul. Am facut trei zile.”
Asta povesteste o nevoiasa care sta sub mezaninul unei cladiri de birouri din Stockholm. Batrana are un sac de haine si un scaun – acolo doarme, acolo isi catiga banii. Abia se poate deplasa si spune ca nu a trecut de coltul strazii de cand a venit in Suedia. Mult mai tanara decat ea este Victoria. Vine din Gorj si am gasit-o la capatul unui pod, in orasul Goteborg.
Victoria: „Parintii mei m-au adus ca ei au fost prima data aici si m-au adus ei aici.”
Mai bine de 9 zecimi dintre cei aflati cu mana intinsa pe strazi au cetatenie romana. Vin in valuri in Suedia, adusi cu masinile sau cu bilet la autocar. In autogara din Arad, calatorii fac declaratii optimiste.
Calatoare: „Bagam mana si furam. Luam banii, fugim cu ei. In afara de asta, nu facem rele.”
Suedez: „Vand sex. Nu doar ca cersesc, ele se si prostitueaza.”
Rusinos este ca, in Finlanda, realizatorii unui matinal la radio au facut un videoclip in care ii ridiculizeaza pe romani. Melodia se numeste chiar „Romanii cersetori”, punandu-I pe toti imigrantii din tara noastra in aceeasi oala.
In Suedia in schimb, membrii mai multor asociatii si reprezentanti ai societatii civile au protestat vehement atunci cand autoritatile au trimis in Romania mai multi cetateni acuzati ca ar fi organizat o filiera privind aducerea de cersetori. I-au ridicat in plina zi, dintr-o piata in centrul Stockholm-ului.
Aceeasi piata, 6 luni mai tarziu. Grupurile de cersetori sunt la fel de numeroase. Trezesc sentimente contradictorii intr-o societate ai carei cetateni inca nu s-au dumirit daca le este mila, rusine, sau le este teama de brigazile organizate, care au invadat orasele.
Cersetoare romanca: „Care e cel mai bun loc? Magazinul. Si dupa magazin? Podurile astea mai merg asa. Gara? Gara e plina nu ai loc sa faci ceva.”
Are program de la 9 la 18, la fel ca centrele comerciale din zona. Face cate o pauza de lucru la pranz, ca sa-si mai racoreasca picioarele in raul care trece pe sub pod.
Cersetoare romanca: „Mai jos de mine e matusa-mea, mai sus de mine e mama. Fiecare are locul lui. De exemplu, aici daca vine cineva ii zic „pleaca”, asta e locul meu. Daca ma duc mai incolo, vine altul.”
Suedezii au scris si pe asfalt ca a iubi inseaman a darui. In ultimii ani insa, a darui inseamna a nu mai scapa de oameni care asteapta bani cu mana intinsa.
Roman din Suedia: „Astia care au intr-adevar nevoie nu mai au loc de ceilalti care nu au. Unde, ca aici e pe locuri, nu ai magazinul tau, cutare, imediat trebuie sa iti cauti magazin, sa cersesti. Nu ai magazin, unde cersesti?„.
Au gasit o tara extrem de permisiva si un sistem favorabil. O armata de oameni cu mana intinsa a invadat si invadeaza trotuarele. In locuri unde metrul patrat de asfalt e mai intens negociat decat spatiile comerciale din vecinatate. Devenim inevitabil milogii Europei, in societati car eliminasera cersetoria, iar acum nu stiu cum sa reactioneze in fata unui fenomen rusinos, dar profitabil.
