O intrebare normală. In conditiile in care Iohannis, in primul mandat, ca si in campania prezidentială, a avut ca obiectiv declarat destrămarea PSD si in conditiile in care acelasi Iohannis a incercat, in permanență, demonizarea Partidului Social Democrat, calificându-i pe parlamentarii săi drept „majoritate toxică”, vor participa oare parlamentarii PSD, sâmbătă, la sedinta comună a Camerelor parlamentului, la ceremonia de învestire in functie a celui care si-a propus acest obiectiv? , se întreabă pe blog fostul premier Adrian Năstase.
POSTAREA LUI ADRIAN NĂSTASE:
Reamintesc ce a afirmat Iohannis după alegeri dar si a doua zi după ceremonia de sărmătorire a Zilei nationale:
„Avem în continuare alegeri și aștept de la PNL și de la noul guvern Ludovic Orban, care face o treabă foarte bună, la o implicare totală în așa fel încât la sfârșitul anului 2020 să putem să oferim românilor ceea ce își doresc: o Românie fără PSD”.
Chiar si ieri, la prezentarea bilantului primului mandat (nu era oare firesc ca acest bilant să fie prezentat INAINTE de alegeri ca să ofere argumentele necesare celor care doreau să-l aleagă, comparându-l cu contra-candidatii) a afirmat:
„Chiar și schimbările legislative din domeniul justiției, susținute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor inițială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituțională și a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.”
In aceste conditii, mă intreb cum vor proceda reprezentantii „majoritătii toxice”? Vor participa la sedintă, mergând „pe burtă”, ca si când nu s-a intâmplat nimic, vor participa „selectiv” (unii fiind plecati la „pomana porcului”) sau vor da un comunicat in care vor preciza motivele pentru care nu doresc să legitimeze, prin prezenta lor, un astfel de presedinte?
PS Clădirea in care va fi re-învestit Iohannis – Palatul Parlamentului, fosta „Casă a Poporului” – era finalizată doar 60% in 1989. Ea a pus multe probleme pentru incheierea lucrarilor de constructie dar si pentru decorarea ei. Dimensiunile camerelor, ale culoarelor, utilizarea masiva a placarilor cu marmură, peretii albi – toate acestea creau o ambiantă extrem de rece. Cum să decorezi o astfel de clădire, cum să o „umanizezi”? A fost nevoie de un efort extraordinar pentru a realiza aceste obiective. In calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, in perioada 1992-1996, am fost un fel de „diriginte de santier” pentru supravegherea si finalizarea lucrărilor. Poate că ar trebui, cândva, să dau mai multe detalii… Ca un aspect picant – putini isi mai amintesc că am fost cercetat de parchet, in 2006, in perioada de linsaj mediatic maxim la adresa mea, pentru „termopanele” de la Casa Poporului.
Când am terminat lucrările, in 1996, am pierdut alegerile iar noul presedinte – Emil Constantinescu – cu greu a acceptat să depună jurământul in acestă clădire „comunistă”. Ulterior, toate sedintele COCOPO (PNTCD plus) au avut loc la Parlament. Inteleg că nici Iohannis nu a avut si nu are probleme să fie învestit in această clădire.