Termenul de “gaură în buget” este asimilat în limbajul popular cu hoţia. Este prima manipulare grosolană a dlui Liviu Dragnea. Să fie limpede! Nu se pune problema unei dispariţii a 10 miliarde de lei din bugetul de stat. Cea mai clară dovadă în acest sens este aceea că vechiul guvern a respectat toate regulile europene în materie: a publicat lunar execuţiile bugetare, adică situaţia veniturilor şi cheltuielilor, şi a transmis aceste date către instituţiile naţionale şi europene. Apoi, este practic imposibil să deturnezi bani din bugetul României întrucât legea bugetului arată clar destinaţiile cheltuielilor pe capitole şi pe instituţii.
Dacă nu este vorba despre un furt din buget, atunci în ce constă aşa-zisa “gaură bugetară”? Înţelegem tot din explicaţiile tardive ale lui Liviu Dragnea. De fapt, preşedintele PSD acuză că veniturile bugetului de stat nu au fost la nivelul prognozat în proiectul de buget. De fapt, PSD vrea să ancheteze diferenţa dintre prognoza de buget şi bugetul efectiv realizat.
Este cu totul altceva decât insinuarea de furt. Astfel, conform bugetului aprobat de Parlament la începutul anului trecut (buget care în paranteză fie spus a fost realizat chiar de guvernul Ponta şi preluat ca atare de Executivul condus de Dacian Cioloş) veniturile bugetare totale trebuiau să fie de 231 miliarde de lei. Conform cifrelor oficiale, la 11 luni veniturile erau de aproximativ 206 miliarde lei, iar conform declaraţiilor fostului ministru al finanţelor veniturile bugetare anuale vor fi de 221 miliarde lei.
Diferenţa dintre bugetul prognozat şi cel realizat este de 10 miliarde de lei, adică exact cifra invocată de Liviu Dragnea. Cu specificarea că datele bugetare finale le vom avea în mod oficial abia la sfârşitul acestei luni, atunci când Ministerul Finanţelor le va face publice. Deocamdată, lucrăm doar cu informaţiile primite de la Anca Dragu, fostul ministru al finanţelor, şi cu insinuările dlui Dragnea.
Măcar am dezlegat misterul celo 10 miliarde lei: este diferenţa dintre bugetul aprobat şi cel efectiv realizat. Adică dl. Dragnea vrea să ancheteze diferenţa dintre prognoză şi realitate. Foarte bine! Să luăm câteva exemple.
În anii 2013-2015, pentru a arăta doar situaţia bugetară din ultimii ani ai guvernării PSD, există, de asemenea, diferenţe între veniturile realizate şi cele estimate. Astfel, în anul 2015, veniturile bugetare realizate au fost de 98,9% din cele estimate. În anul 2014, veniturile bugetare realizate au fost de 98,1% din cele estimate. În anul 2013, veniturile bugetare realizate au fost, atenţie!, de numai 97,5% din cele estimate. Adică, probabil, foarte aproape de nivelul din anul 2016. Dacă vom continua prezentarea cifrelor vom constata că în niciun an de după 1989, veniturile bugetare realizate nu au fost egale cu cele estimate în buget.
Iată încă un exemplu, mai grosolan, al diferenţei dintre prognoză şi realitate. În anul 2008, Comisia Naţională de Prognoză, condusă şi atunci şi acum de acelaşi preşedinte, Ion Ghizdeanu, estima într-un document oficial că în România, la începutul anului 2017, salariul mediu brut, va ajunge la 1.000 euro. Realitatea este că acum salariul este de numai 640 euro. Dar cine poate şti câţi români au crezut Comisia de Prognoză şi au decis, atunci, cu puţin timp înainte de declanşarea crizei, să contracteze un împrumut în numele informaţiei că, peste nouă ani, vor avea salariul de 1.000 euro.
Este mai mult ca sigur că, anul trecut, veniturile bugetare au fost mai mici decât cele estimate. Datele bugetare pe primele 11 luni ne arată şi motivele: scăderea încasărilor din TVA, scăderea veniturile din dividendele companiilor de stat şi lipsa încasării de bani europeni. Dar scăderea veniturilor a fost compensată de adaptarea cheltuielilor la situaţia din realitate, deficitul bugetar rămânând în interiorul ţintei asumate în buget. Ceea ce arată, încă o dată, că nu se pune problema că 10 miliarde lei să fi dispărut peste noapte din bugetul României.
