Acad. Ioan Dumitrache a tras un semnal de alarmă, joi seară, la Sala „Dalles”, asupra primejdiei dispariţiei omului odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi a sistemelor performante şi a chemat la responsabilitate în cercetarea ştiinţifică, transmite Agerpres.
„Evoluţia cercetării ştiinţifice şi a tehnologiei nu pot fi oprite, deci oamenii vor căuta să cerceteze. Semnalul de alarmă pe care trebuie să-l tragem – şi acesta este motivul pentru care am dat titlul acesta conferinţei – este că trebuie să avem grijă să nu se ajungă la dispariţia omului. (…) Şi atunci, atenţie, ca prin tehnologie, prin aceste sisteme pe care noi le cerem să fie cât mai performante să nu se ajungă la eliminarea treptată a omului din sistem. În felul acesta ajungem într-o situaţie cu totul paradoxală: umanitatea îşi creează singură groapa. Am această temere că tehnologii vor fi preocupaţi, oamenii de afaceri vor avea interesul să dezvolte asemenea artefacte care să le uşureze existenţa, fără să-şi dea seama de impactul pe care l-ar putea avea asupra omului”, a spus acad. Dumitrache.
În ciclul manifestărilor cu public organizate lunar de Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române şi coordonator al Centrului Naţional pentru Cercetarea Creierului, a prezentat, joi seară, conferinţa „Omul şi societatea supertehnologizată”.
Academicianul a prezentat o serie de aspecte privind evoluţia omului, a tehnologia informaţiei, ca şi a relaţiei dintre inteligenţa artificială şi om, colaborarea între oameni şi maşini, între maşini şi maşini, învăţarea automată, făcând o analiză a calităţii vieţii actuale a oamenilor, stimulată de prezenţa robotului ca ajutor al omului, accentuând însă permanent necesitatea de a nu-l pune vreodată pe acesta din urmă în pericol.
„Mai avem mulţi ani de aici înainte ca să înţelegem creierul, în aşa fel încât să-l putem compara cu inteligenţa artificială. Astea sunt lucruri simple pe care le facem. Creierul uman este mult mai complex, e mult mai dificil de înţeles, deşi, aşa cum ştiţi, sunt multe proiecte mari la nivel global. Dar ca să spunem că am reuşit să cunoaştem creierul uman şi am simulat creierul este cu totul şi cu totul altceva. E mult de lucru în această direcţie”, a subliniat acad. Dumitrache.
Ioan Dumitrache a susţinut că evoluţia omului ca fiinţă inteligentă, privită din punctul de vedere al capacităţilor de dezvoltare a cunoaşterii, al autoperfecţionării, dar şi al punerii în practică a teoriilor din domeniile ştiinţei şi tehnologiei, evidenţiază complexitatea şi provocările ultimelor etape ale revoluţiei industriale din societatea hiperconectată. În acest sens, el a amintit, printre altele, vulnerabilizarea locurilor de muncă, relaţia om – robot ori lipsa unei educaţii adaptate viitoarelor transformări ale sistemului societal global.
***
Licenţiat al Facultăţii de Energetică a Institutului Politehnic din Bucureşti, cadru didactic imediat după absolvirea facultăţii la Catedra de Automatică, acad. Ioan Dumitrache a obţinut titlul de doctor inginer în Automatică în anul 1970, cu teza Contribuţii la sinteza sistemelor şi circuitelor fluidice numerice.
Din 1982 este profesor universitar şi din 1987, conducător de doctorat în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, în specialitatea Sisteme Automate. În anul 2017 a fost ales membru titular al Academiei Române (membru corespondent în 2003).
A fost reprezentant al României în grupul guvernatorilor (Board of Gouvernes) JRC, în perioada 2005-2012, membru în Consiliul de Coordonare (Governing Council) al Fundaţiei Europene pentru Ştiinţă (ESF), în perioada 2002-2011, precum şi membru în comitetele internaţionale de program la peste 100 manifestări ştiinţifice, organizate sub egida IFAC şi IEEE.
Este autor a peste 40 de cărţi şi monografii, în diferite domenii din inginerie: conducerea inteligentă a roboţilor, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere. A publicat peste 300 lucrări ştiinţifice în jurnale şi reviste ştiinţifice, în volume ale unor conferinţe internaţionale de specialitate, fiind editorul a peste 24 volume, publicate la edituri naţionale şi internaţionale, în domeniile automatică şi tehnologia informaţiei.
