Unii dintre cei mai buni hoţi din România au intrat în vizorul procurorilor. Adjuncta procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Giorgiana Hosu, a declarat că acesta este un caz unic în istoria instituției, transmite Digi 24.
Infractorii de elită făceau parte din Academia Infractorilor Români, o organizaţie care se baza pe reguli militare şi era specializată în spargeri în magazinele de lux din străinătate.
Procurorii spun că, între 2013 şi 2015, hoţii au reuşit să fure bunuri în valoare de 10 milioane de euro. Gruparea ar fi coordonată din Penitenciarul Iaşi de un bărbat condamnat pentru tentativă de asasinat.
Giorgiana Hosu, procurorul – şef adjunct al DIICOT a declarat că acesta este un caz unic în istoria instituţiei.
„Un caz unic în istoria DIICOT din 2004 până acum. O să vedeţi că nu exagerăm, în jurul acestui dosar fiind constituită o echipă comună formată din procurori din România, Marea Britanie şi Belgia. Procurorii DIICOT au efectuat în acest dosar peste 50 de comisii rogatorii pentru lămurirea întregii situaţii sub toate aspectele ei. Începând cu 2013, am monitorizat activitatea infracţională a unei grupări conduse de liderul Marian Botez Adrian, având ca scop săvârşirea infracţiunii de tâlhărie şi furt calificat pe teritoriul UE. Gruparea a fost compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din Neamţ, instruiţi, antrenaţi, coordonaţi şi controlaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri din UE”, a declarat adjuncta procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Giorgiana Hosu.
Atacul dura 60 de secunde
Aceasta a mai spus că fiecare atac dura 60 de secunde. „Fiecare participant avea un rol bine stabilit. Se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe Pantera Roz. Prejudiciul real creat în acest dosar e în jur de 10 milioane de euro. Membrii grupării erau recrutaţi din Neamţ, erau antrenaţi în imobile speciale, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduşi în aceste imobile cu saci negri pe cap, erau amprentaţi, li se întocmeau dosare, li se luau probe ADN. În dosare erau menţionate numele membrilor familiei, ale prietenilor, rudelor, prietenelor. Erau chestionaţi despre vicii. După mulţi ani în care eram obişnuiţi cu destructurarea unor grupări care acţionau după reguli nescrise, avem o grupare cu reguli scrise, un cod. Regulile sunt adunate într-un cod numit: Regulamentul Academiei Infractorilor Români. E un cod cu capacităţi distincte, referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trecea fiecare membru. Academia figura în cod ca fiind înregistrată la Interpol, Europol şi DIICOT. Exista un comandant suprem, contabil, ofiţeri activi de anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă de 50 de ani şi peste, existau avocaţi pentru membrii grupării acuzaţi de trădare sau anumite greşeli. Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, iar pregătirea dura 90 de zile”, a spus Giorgiana Hosu.
Gruparea funcţiona după legea omerta: „Nu văd, nu aud, nu vorbesc”
Giorgiana Hosu a spus că hoţii nu foloseau pentru fugă autoturisme. „Jafurile erau comise ziua şi noaptea, fiind folosite inclusiv cocktail-uri Molotov pentru pătrundere. Au fost jefuite magazine din Marea Britanie, Italia, Franţa, Austria, Belgia, Germania, Olanda. Toată marfa şi sumele de bani obţinute au fost aduse şi investite în România. Au fost efectuate 52 de percheziţii domiciliare, vor fi aduse pentru audieri 34 de persoane, din care 27 suspecţi. Atunci când un membru era arestat, acesta comunica întotdeauna cu liderul grupării prin scrisori adresate familiei, în care era folosit un limbaj codificat, prin care liderul era atenţionat cu privire la greşelile care au dus la capturare, la greşelile colegilor. Liderul de grup era asigurat de tăcerea celui capturat. Gruparea funcţiona după legea omerta. Nu văd, nu aud, nu vorbesc”, a explicat Giorgiana Hosu.
