Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, renovată recent cu sprijin din partea UE, respectiv a statului ungar şi a statului român, a fost binecuvântată în cadrul unei liturghii solemne care a avut loc sâmbătă. Biserica renovată în interior şi exterior a fost binecuvântată de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gergely Kovács, iar noul altar din marmură roşie a fost sfinţit de Miguel Maury Buendía, nunţiului apostolic în România. În omilia sa, arhiepiscopul Gergely Kovács a citat din Vechiul Testament versetul care descrie resfinţirea unei biserici din Ierusalim, şi a spus: această sărbătoare evreiască transmite un mesaj şi pentru creştini. „Acolo unde unii văd doar ruine şi plâng după trecut, totuşi există, întotdeauna, şansa de a o lua de la capăt. Orice s-ar întâmpla, cu ajutorul lui Dumnezeu, întotdeauna există şansa unui nou început”, a spus arhiepiscopul conform agenției maghiare de știri MTI.
Arhiepiscopul a menţionat că Biserica Sfântul Mihail are o importanţă deosebită atât pentru Transilvania, cât şi pentru arhidieceză. În a doua cea mai mare biserică a Transilvaniei s-a întrunit de 50 de ori Dieta Transilvaniei, aici au fost aleşi trei principi transilvăneni, iar în februarie 1939, aici a fost sfinţit episcop Márton Áron, care cinci ani mai târziu în această biserică a ţinut celebra cuvântare în care condamna persecuţia evreilor.
Arhiepiscopul a încurajat credincioşii să nu uite niciodată de importanţa deosebită a bisericii, care reprezintă o comoară preţioasă şi un loc sfânt. Să celebreze, în această biserică, nu numai credinţa strămoşilor lor, ci şi propria credinţă. “Credinţa noastră trebuie să fie puternică, solidă, pentru că aceasta este singura modalitate prin care ne putem construi un viitor. Biserica să rămână un loc al solidarităţii. Să nu uităm nici faptul că suntem, cu toţii, temple ale Duhului Sfânt”, a spus arhiepiscopul.
La sfârşitul liturghiei, János Csák, ministru ungar al culturii şi inovării, care a participat la eveniment ca reprezentant al guvernului ungar, a spus că este sarcina tuturor de a duce mai departe şi de a dezvolta “tot ceea ce este bun în oameni”. În opinia sa, cultura este lucrul prin care putem asigura ca oamenii să dea dovadă de bunătate.
“O comunitate fără cultură se destramă ca un şirag de perle din care se trage afară firul de mătase. Perlele se vor împrăştia şi vor fi îngropate în praf. Bisericile şi şcolile noastre reprezintă firul de mătase fără de care cultura noastră se destramă”, a spus ministrul ungar.
Potrivit lui Csák, renovarea bisericii – la care a contribuit atât statul român, cât şi statul ungar – reprezintă un bun exemplu că cele două state au interese şi probleme comune. Îşi doreşte să fie identificate cât mai multe proiecte care să îmbogăţească reciproc cele două naţiuni, a spus János Csák.
“Potrivit principiului străvechi al subsidiarităţii, încredinţăm şcolile şi bisericile comunităţilor care trăiesc şi lucrează în ele. Acest lucru asigură viitorul nostru comun, în acest fel putem asigura drepturile omului pentru toate comunităţile care trăiesc în Bazinul Carpatic”, a declarat Csák.
Attila Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, a amintit că Biserica Sfântul Mihail a fost renovată printr-o adevărată cooperare, întrucât costurile au fost acoperite din fonduri europene, din bani din bugetul României, al Ungariei şi al Primăriei Cluj-Napoca, dar şi din donaţii private.
Potrivit ministrului, este important ca şi generaţia actuală să îşi poată aduce contribuţia la ceea ce a primit de la generaţia anterioară. În opinia sa, biserica aparţine nu numai romano-catolicilor, ci şi Transilvaniei, României şi întregului Bazin Carpatic.
Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca a fost închisă în martie 2018, pentru lucrări de renovare, şi a fost redeschisă parţial pentru liturghii cu ocazia Crăciunului din anul 2021. Renovarea interioară şi exterioară a costat aproape şapte milioane de euro; patru milioane de euro au fost asigurate de Uniunea Europeană, iar aproape două milioane de euro, de statul maghiar.
Construcţia bisericii gotice a început în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi s-a încheiat în prima jumătate a secolului al XV-lea. Actualul turn, în stil neogotic, a fost construit între 1837 şi 1859.
