China este al şaptelea partener comercial al României, iar răspândirea coronavirusului afectează business-urile locale care importă în special telefoane, maşini şi echipamente electrice direct din această ţară, potrivit estimărilor analiştilor KeysFin citați de Agerpres.
„În ciuda efectelor economice majore în cazul Chinei, semnificative la nivel global şi local, nu considerăm că momentan se impune să luăm în calcul un scenariu alarmist. Există experienţe asemănătoare anterioare (SARS sau ZIKA), aşa că e important să reamintim că, atunci când se va limita răspândirea virusului, lucrurile vor reveni, gradual la normal şi în regiunile puternic afectate, iar normalizarea situaţiei va duce la reaprinderea cererii globale de produse chinezeşti. Cu toate acestea, faptul că multe companii internaţionale se bazează exclusiv pe China pentru lanţul de producţie ar trebui să le ridice semne de întrebare şi să le facă să regândească planuri de business în eventualitatea altor situaţii neprevăzute care pot apărea pe viitor. Pe plan local, impactul direct imediat nu este unul de amploare tocmai pentru că importurile principalelor categorii de produse nu vin de aici, iar, în ceea ce priveşte exporturile, acestea au o valoare suficient de mică ca stoparea sau diminuarea acestora să nu producă efecte imediate”, susţine Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul dintre furnizorii de soluţii de business information din România.
Analiştii susţin că impactul la nivelul economiei va fi direct proporţional cu perioada necesară contenţiei virusului.
Datele prezentate de KeysFin arată că valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România şi China a înregistrat o creştere de 13,7% comparativ cu anul 2017 şi s-a dublat faţă de 2008, depăşind 5,1 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
„Valoarea importurilor din China reprezintă doar 5,3% din totalul importurilor româneşti. China este totuşi a cincea sursă de importuri directe ale României, valoarea acestora crescând cu 16% faţă de 2017 şi cu 83% faţă de 2008, la 4,4 miliarde de euro în 2018. Pe categorii de produse, primul loc în topul importurilor româneşti din China este ocupat de maşini, aparate şi echipamente electrice şi dispozitive mecanice. Acestea au însumat 2,3 miliarde de euro în 2018 – reprezentând 52% din totalul importurilor din China. În clasament urmează categoria metalelor comune (fontă, fier şi oţel) şi articole din acestea, în valoare de 365 milioane de euro, reprezentând 8% din totalul importurilor de produse chinezeşti. Pe locul trei în top se regăsesc materialele textile, în valoare de 314 milioane de euro, respectiv 7% din totalul importurilor din China. Pe locurile patru şi cinci urmează mărfurile (mobilă şi jucării) şi produse diverse, cu un total de 260 milioane de euro, şi, în cele din urmă, instrumentele şi aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, a căror valoare se ridică la 234 milioane de euro (5%)”, arată analiza citată.
De cealaltă parte, cele mai scăzute valori ale importurilor din China, potrivit Institutului Naţional de Statistică, s-au înregistrat în 2018 la produsele vegetale (fructe, seminţe, cafea, legume), în valoare de 12 milioane de euro, reprezentând doar 0,3% din totalul importurilor de origine chineză, animale şi produse animale (peşte, lactate şi carne), în valoare de 2,4 milioane de euro, însemnând 0,1% din acelaşi total şi grăsimi şi uleiuri, doar 1,5 milioane de euro (0,03%).
România a raportat în 2018 cel mai mare deficit comercial faţă de China de dinainte de criză, de 3,7 miliarde de euro, depăşind chiar vârful din 2008, de 2,6 miliarde de euro. Acesta a crescut cu 20% în comparaţie cu 2017 şi s-a majorat cu 63% raportat la 2008.
