Demolarea neîncrederii dintre români şi maghiari a fost îndemnul participanţilor la o dezbatere desfăşurată în limba română, care a avut loc vineri seara la Cluj-Napoca. Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, consideră că în Transilvania s-a format un echilibrul între români şi maghiari, care poate uşor să devină fragil. Ca exemplu, el a menţionat conflictul sângeros româno-maghiar din martie 1990 de la Târgu Mureş, respectiv situaţia creată în iunie în cimitirul militar din Valea Uzului, transmite agenția mahiară de știri MTI.
RELATAREA MTI:
Politicianul consideră că sunt multe probleme pe care românii
şi maghiarii nu le-au discutat sincer niciodată. Neîncrederea
caracterizează relaţia dintre oameni şi dintre comunităţi ca urmare
a lipsei de înţelegere, ceea ce împiedică şi cooperarea. Iar fără
cooperare, nu poate exista progres, a concluzionat Hunor Kelemen.
Psihologul Daniel David, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai
din Cluj-Napoca, a subliniat că în societatea românească
neîncrederea nu este caracteristică doar faţă de maghiari, ci şi
între români are un nivel foarte ridicat. În opinia sa,
fundamentele psiho-culturale moştenite au determinat ca societatea
românească să fie incapabilă de a coopera şi, deşi România a aderat
la UE, integrarea reală a acesteia nu a fost realizată nici până în
prezent. Cu toate acestea, cercetătorul consideră că la tineri
există mult mai multă deschidere şi sunt speranţe pentru a fi
depăşite aceste decalaje. Potrivit lui Daniel David, tot ce se
aşteaptă de la cetăţenii români este să înveţe limba statului şi să
respecte ţara. Însă nu este obligatoriu să o şi iubească.
Jurnalistul clujean, Sabin Gherman, a declarat că statul român
foloseşte dublul standard. Ceea ce este considerat firesc pentru
români, nu este permis pentru maghiari. Spre exemplu, el a
menţionat că drapelul moldovenesc poate flutura pe bastionul
Cetăţii Neamţului, iar la Turda şi Câmpia Turzii, steagul oraşului
poate fi arborat pe fiecare stâlp de electricitate. Secuilor, în
schimb, nu li se permite să-şi folosească propriile lor simboluri.
În opinia sa, dublul standard ar trebui să fie eliminat şi ar
trebui să se vorbească mai mult despre aspectele care unesc cele
două comunităţi. El a menţionat ca exemplu Rapsodia Română a lui
Franz Liszt şi circumstanţele în care a fost creată opera, care nu
sunt cunoscute deloc în România.
În a doua parte a dezbaterii, intelectuali şi jurnalişti români
şi-au împărtăşit publicului din sală, majoritar român, gândurile
lor legate de convieţuire.
Jurnalista Sanda Nicola consideră că pentru ea nimic nu poate
modifica experienţa convieţuirii pe care a trăit-o la Deva, în
copilărie. Pe baza propriei experienţe din timpul studiilor
efectuate în străinătate, a tras concluzia că orice persoană care
nu comunică în limba sa maternă se va afla întotdeauna într-o
situaţie defavorizată, deoarece doar o parte din ceea ce gândeşte
poate exprima în limba pe care a învăţat-o.
Istoricul Cosmin Popa consideră că poporul român şi cel maghiar
sunt extrem de talentate în a rata şansele de reconciliere. Ambele
părţi au propriile lor bule şi răul îl pot învăţa cel mai repede
una de la cealaltă. În opinia sa, este problematic faptul că în
1990, data de 1 decembrie, aniversarea proclamării la Alba Iulia a
unirii Transilvaniei cu România a fost aleasă ca Ziua Naţională a
României. “Oricine, care cere maghiarilor să se bucure de 1
decembrie, este un nebun”, a afirmat istoricul. Acesta a adăugat că
şi maghiarii ar trebui să înţeleagă că politicile lor greşite din
timpul monarhiei au dus la unire.
Dezbaterea despre relaţiile româno-maghiare a făcut parte din
seria de evenimente organizate de UDMR cu ocazia centenarului
românesc, sub genericul “O mie de ani în Transilvania, o sută de
ani în România”.