Ziarul Le Monde scrie că, în cea mai recentă carte a sa, Revoluția Servituții, apărută în 2018, profesorul de științe politice Karim Amellal denunță excesele economiei digitale și impactul acesteia asupra ocupării forței de muncă, transmite RFI.
Autorul spune că acest fenomen, cunoscut sub numele de „uberizare”, constă în conectarea, prin intermediul platformelor digitale, a clienților cu prestatorii de servicii: șoferi privați, furnizori de meniuri pe bicicletă, încărcători de scutere electrice, etc:
”Această „economie de platformă ” utilizează deseori lucrători care nu au asigurări de șomaj, nici concediu plătit, nici concediu medical, nici salariu minim, nici sindicat. Ei contribuie la pensii într-o cotă redusă și nu au nici o garanție a locului de muncă.
Riscurile pe care le suportă acești lucrători „uberizați” sunt departe de a fi compensate prin remunerația lor, care rămâne scăzută.
Luați exemplul unui șofer Uber care lucrează patruzeci de ore pe săptămână. La încasări de 3.680 de euro pe lună, îi va reveni un salariu net de 560 de euro. Dacă va trece de șaizeci de ore, va câștiga 1320 de euro net pe lună – un salariu orar de 5,50 euro, sub rata salariului minim de 7,72 euro pe oră.
Aceste platforme vorbesc despre „lumea de mâine“ și pretind că toți au de câștigat. Dar realitatea indică o regresie socială, o întoarcere la lumea de dinainte. Capitalismul tehnologic distruge toate câștigurile sociale obținute de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Pentru unii, este însă mai bine să te ocupi de livrări pe bicicletă decât să fii șomer. Și mulți muncitori uberizați sunt de fapt mulțumiți cu soarta lor, cel puțin la început.
Ei sunt conștienți de dificultatea sarcinilor lor, dar lucrează când doresc și nu au șefi … „Liber” este cuvântul invocat aproape de fiecare dată. Problema este: cu ce preț?
Un impact este creșterea inegalității. Studiile arată că piața forței de muncă este polarizată în ambele direcții: pe de o parte, muncitori slab calificați și slab plătiți, adesea din cartierele defavorizate. Pe de altă parte, lucrătorii cu înaltă calificare, care ocupă locuri de muncă „adevărate”, protejați și bine plătiți.
În cele din urmă, trebuie să începem să le reglementăm. Recent, mai multe decizii judecătorești au avut succes în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități independente. Aceste decizii au buscuat modelul lor de afaceri, bazat pe cel mai mic cost posibil al forței de muncă pentru a spori valoarea companiei. Asta nu înseamnă sfârșitul uberizării, dar cel puțin platformele trebuie să se adapteze”, scrie Le Monde.