Tudorel Toader nu renunță la revocarea procurorului general. Cererile de schimbare din funcție a lui Augustin Lazăr și de numire a Adinei Florea la șefia DNA ajung astăzi la Cotroceni, anunță ministrul Justiției. Tudorel Toader susține că Augustin Lazăr ar trage de timp și că sesizarea pe care acesta a făcut-o la Curtea Constituțională nu ar avea vreun efect asupra procedurii de revocare.
În replică, procurorul general susține că ministrul dezinformează și că, prin continuarea procedurii de revocare în timp ce se află la CCR o sesizare în acest sens, citez, „se ignoră cadrul legal și recomandările instituțiilor europene”. Procedural, ministrul Justiției își poate continua demersul de revocare din funcție a procurorului general, explică, la RFI, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean. Curtea de Apel nu a suspendat inițiativa, dar chiar și așa ar fi mult mai oportun ca Tudorel Toader să facă un pas înapoi. În tot acest context, România nu poate fi condusă de CCR, conchide Augustin Zegrean:
A.Z.: Demersul la CCR nu împiedică pe nimeni să continue procesele. Eu știu că domnul procuror general a acționat în justiție la Curtea de Apel pentru anularea demersurilor pe care domnul ministru al justiției le-a făcut în legătură cu demiterea. Curtea Constituțională va pronunța când va pronunța pentru că sunt situații în care la CCR stau dosarele foarte mult. Sigur, asta nu-l împiedică pe Tudorel Toader. Dar faptul că procurorul general a atacat la Curtea de Apel și a cerut inclusiv suspendarea procedurii ar trebui totuși să-l determine pe ministru să se oprfească. Să aștepte. Mai ales că președintele României a și anunțat că nu va semna decretul de revocare până când nu se va pronunța justiția.
Rep: Procedural, spuneți, domnul Toader nu e oprit de nimic…
A.Z.: Procedural, până când Curtea de Apel nu suspendă demersul lui, nu e oprit. Dar practica ar putea să îl determine să se oprească. Pentru că știe că au mai fost situații. Este chiar acum situația cu procurorul general DNA, pe care președintele a refuzat să-l numească.
Rep: Și aici domnul Toader a anunțat că merge înainte și propune același candidat la DNA
A.Z.: Domnul ministru este consecvent în ideile lui. Dar același candidat care a fost respins de CSM…Sigur că toată lumea spune că votul CSM este consultativ. Bine, dar nu este inutil. Nu se care doar așa, să se afle lumea-n treabă. Avizul negativ al CSM ar trebui să pună pe gânduri pe orice ministru care face o propunere. (…) Și dacă am citi ultima decizie a CCR luată recent pe remanierea aceea guvernamentală vedem că CCR revine și preia dintr-o decizie mai veche în care spune că președintele poate să refuze ori de câte ori consideră că sunt motive de legalitate pentru a respinge propunerea premierului de numire a unor miniștri. Iar legea de organizare judecătorească din decizia Curții s-a inspirat când a spus că președintele poate să refuze o singură dată. Deci dacă la miniștri poate să respingă de mai multe ori pentru motive de nelegalitate sau legalitate, cu atât mai mult la procurori ar putea să facă asta.
Zegrean: Nu poți să conduci țara cu CCR sau cu justiția.
Rep.: Toate acestea arată totuși o nevoie de revizuire? Simțiti nevoia de clarificare?
A.Z.: Nu simt nevoia de nicio clarificare. Cred că ar trebui revenit la ce era înainte de avalanșa aceasta de decizii ale Curții Constituționale și de revocări și numiri în funcție. Pentru că lucrurile acestea erau clare: de exemplu la procurori nu era interdicția ca președintele să poată respinge o singură dată. De ce s-a introdus? Se pot face greșeli. Poți să propui o persoane care chiar nu îndeplinește condițiile legale pe care la momentul respectiv nu le cunoștea ministrul. Și atunci dacă primul nu e bun și îl respingi pe motive de legalitate, vii cu unul la fel de nepotrivit pentru funcție și nu-l mai poți respinge…atunci accepți să pui un propucror care nu îndeplinește condițiile legale de a fi un procuror-șef? Pentru că scrie în lege că a doua oară nu mai poate să respingă? Asta este o joacă. Nu așa trebuie rezolvate lucrurile. Lucrurile erau bine gândite în Constituție și legislație, dar așa se întâmplă când faci legile din fuga calului.
Rep.: Cert este că în 2018 Curtea Constituțională a fost distribuită într-un rol de prim-plan.
A.Z: Sigur, s-a exagerat. Nu poți să conduci țara cu CCR sau cu justiția. De aceea sunt cele trei funcții ale statului: legislativă, administrativă și judecătorească. Nu poți să le suprapui sau să ceri unuia să pronunțe peste celălalt. Este fundamental greșit. Cine încearcă asta nu va reuși niciodată.
