Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, susţine că protocolul SRI-ÎCCJ a fost încheiat în 2009, după o decizie a CEDO, pentru a reglementa autorizarea emiterii mandatelor de interceptare pe siguranţă naţională, întrucât nu exista cadru legal.
Preşedintele instanţei supreme susţine că protocolul a fost încheiat în anul 2009, valabilitatea lui fiind încheiată în 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori. Astfel, pentru a se reglemant
„Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.