Competenţa preşedintelui României de numi judecătorii în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Concluzia a survenit analizării criticilor de neconstituţionalitate ale art.I pct.87 din lege, în sensul că reduc sau restrâng atribuţiile preşedintelui în procedura de numire în funcţiile de preşedinte, vicepreşedintelui şi preşedinţi de secţie de la ÎCCJ.
Articolul în cauză prevede, printre altele, că preşedintele şi vicepreşedinţii ÎCCJ sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru judecători a CSM, iar şeful statului nu poate refuza numirea în aceste funcţii. În schimb, preşedinţii de secţii sunt numiţi de Secţia pentru judecători a CSM, la propunerea preşedintelui ÎCCJ.
„Curtea constată că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate pornesc de la premisa că numirea în aceste funcţii este o atribuţie a Preşedintelui României; în acest context, se apreciază că eliminarea Preşedintelui României din această procedură de numire pentru preşedinţii de secţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încalcă art.94 lit.c), art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie. (…) Curtea reţine că art.125 alin.(2) din Constituţie prevede că ‘propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice’. Prin urmare, se constată că textul constituţional este univoc şi oferă o unică soluţie normativă în privinţa autorităţii competente să dispună promovarea judecătorilor în funcţii de conducere, fără a face distincţie în funcţie de ierarhia instanţelor judecătoreşti”, se precizează în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.
CCR a reţinut, de asemenea, că potrivit art.134 alin.(1) din Constituţie, CSM propune preşedintelui României „numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii”, textul constituţional referindu-se la propunerea de numire în funcţia de judecător sau procuror, şi nu în funcţia de conducere.
