Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen consideră că şi ultimul document elaborat de Comitetul de Experţi al Consiliului Europei arată că România nu poate fi considerată o ţară model în ceea ce priveşte protecţia comunităţilor minoritare, iar problema maghiară nu este soluţionată în această ţară, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Potrivit buletinului informativ al Uniunii, Comitetul de Experţi al Consiliului Europei îşi exprimă îngrijorarea faţă de multitudinea reacţiilor anti-maghiare venite din partea anumitor politicieni şi a mass-media şi faţă de instigările la ură, din timpul evenimentelor sportive. Documentul analizează în detaliu cazul Liceului Teoretic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi somează autorităţile competente să clarifice cât mai curând situaţia instituţiei de învăţământ.
Raportul consideră regretabil şi surprinzător faptul că autorităţile locale şi judeţene au respins folosirea simbolurilor naţionale în Ţinutul Secuiesc, iar denumirea de Ţinut Secuiesc este în mod constant atacată în instanţă de autorităţi, în timp ce Bucovina şi Banatul nu se confruntă cu obstacole de acest gen. Comitetul de Experţi al Consiliului Europei remarcă şi faptul că România nu a sprijinit includerea pelerinajului de la Şumuleu Ciuc – atât de important pentru comunitatea maghiară – pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, se mai arată în documentul remis presei de către UDMR.
Raportul comitetului Consiliului Europei menţionează şi blocarea procesului de retrocedare a bunurilor confiscate în perioada regimului comunist, amintind că un număr important de clădiri care aşteaptă să fie retrocedate au aparţinut minorităţii maghiare. Specialiştii menţionează aici concret cazul Bibliotecii şi colecţiei ştiinţifice Batthyáneum din Alba Iulia, înfiinţate de Biserica Romano-Catolică.
“Aceasta dovedeşte faptul că analizele noastre sunt corecte: situaţia minorităţilor naţionale şi, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. După intrarea în UE, în 2007, România nu a mai respectat angajamentele care i-au fost impuse în procesul de aderare”, este de părere Hunor Kelemen. Acesta a adăugat că România transmite în exterior, în special pe căi diplomatice, imaginea unei ţări model în privinţa respectării drepturilor minorităţilor, însă faptele demonstrează altceva – realitate ce a devenit acum evidentă în Europa. Kelemen a conchis: “În locul furnizării informaţiilor eronate, România ar trebui să pună un accent mai mare pe dialogul dintre majoritate şi minoritate, un dialog sincer, bazat pe respect reciproc”.