Regiunea Autonomă Maghiară din Ţinutul Secuiesc a fost desfiinţată cu o jumătate de secol în urmă, a amintit într-un comunicat emis luni Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), transmite agenția maghiară de știri MTI.
Comunicatul semnat de Balázs Izsák, preşedintele CNS a evocat faptul că dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a desfiinţat Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară în data de 16 februarie 1968, o regiune administrativă care a înglobat o parte însemnată a Ţinutului Secuiesc, iar Ungaria şi organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului au rămas indiferente faţă de această măsură care a privat o comunitate de anumite drepturi.
În ziua respectivă, Marea Adunare Naţională a adoptat legea prin care s-a creat organizarea administrativ-teritorială pe judeţe, în vigoare şi în prezent.
Balázs Izsák a atras atenţia că şi legea care a introdus organizarea administrativ-teritorială pe judeţe şi care – în mod evident – privează o comunitate de anumite drepturi, prevede că judeţele trebuie înfiinţate în funcţie de condiţiile geografice, economice, social-politice şi etnice, precum şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Preşedintele CNS a considerat necesară sublinierea acestui fapt pentru că astăzi, dacă se pune problema reorganizării teritoriale a ţării, “liderii politici se întrec în negarea criteriilor culturale, lingvistice şi etnice în trasarea graniţelor unităţilor administrativ-teritoriale”.
Balázs Izsák a evocat faptul că tratativele de pace care au încheiat Primul Război Mondial, au rupt Ţinutul Secuiesc de Ungaria şi l-au plasat sub autoritatea României, dar au recunoscut secuii şi saşii din Ardeal ca fiind subiecţi ai dreptului internaţional.
Articolul 11 al Tratatului privind minorităţile, încheiat între Puterile Aliate şi Asociate, respectiv România în data de 9 decembrie 1919, a prevăzut ca România să acorde, sub controlul statului român, comunităţii secuilor şi saşilor din Transilvania autonomie locală în ce priveşte chestiunile religioase şi şcolare.
Preşedintele CNS a mai amintit că prin Constituţia adoptată în 1952 România a reconfirmat statutul de subiect al dreptului internaţional de care beneficiază secuii prin constituirea Regiunii Autonome Maghiare pe teritoriul Ţinutului Secuiesc: “În Republica Populară Română se asigură autonomie administrativ-teritorială populaţiei maghiare din raioanele secuieşti, unde ea formează o masă compactă”. Raioanele secuieşti, adică subunităţile administrativ-teritoriale ale fostei regiuni au aproximat destul de bine ariile scaunelor secuieşti istorice.
“Comunitatea secuilor fiind conştientă de statutul de subiect al dreptului internaţional de care beneficiază, cunoscând totodată practica europeană a autonomiilor teritoriale şi obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat, bazându-se pe voinţa exprimată prin referendum de către secui şi pe hotărârile adoptate de cele 63 de consilii locale secuieşti, nu renunţă la autonomia Ţinutului Secuiesc, solicitând astfel redobândirea unui drept recunoscut anterior de statul român”, se arată în comunicatul CNS.
