Senatul a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.
După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.
Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.
Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.
CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.