Medicul Tudor Ciuhodaru a declarat, pentru MEDIAFAX, că tulburările motorii şi de vorbire ar putea fi un semn al unul accident vascular. Precizările, după ce, în urma necropsiei, s-a stabilit că actriţa a decedat în urma unui atac cerebral.
Ultima apariţie publică a Stelei Popescu a avut loc, marţi, la Gala Femeilor de succes, unde artista a primit un premiu. Atunci, actriţa a atras atenţia printr-un discurs incoerent şi probleme în a îşi controla mâinile, scăpând distincţia acordată. Potrivit medicilor, aceste simptome ar trebui să ne îngrijoreze pentru că ar putea prevesti un atac vascular cerebral, mai ales în privinţa persoanelor în vârstă.
„Când o persoană are tulburări de vorbire, tulburări motorii, trebuie să ne gândim la această suspiciune diagnosticată, din păcate. Accidentul vascular cerebral are simptome, semne pe care dacă ştii să le recunoşti, le recunoşti şi poţi interveni. Problema este legată de faptul că oamenii nu sunt educaţi în noţiuni de prim ajutor. Dacă în şcoli ar fi predată educaţia pentru sănătate, poate toţi am şti să recunoaştem un AVC. Poate acelaşi lucru s-ar fi putut întâmpla şi în cazul doamnei Stela Popescu. Atunci când o persoană cum era dumneanei, vioaie, activă, plină de viaţă, are brusc nişte probleme vizibile, nişte tulburări, este clar că trebuie să îţi pui nişte semne de întrebare”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Tudor Ciuhodaru.
Medicul a explicat că pentru astfel de situaţii există un fel de cod medical pentru identificarea simptomelor unui atac cerebral, care se numeşte F.A.S.T., fiind vorba despre un acronim, care atrage atenţia asupra unor informaţii importante: „F” vine de la „face” (în română: faţă) şi face referire la schimbările faciale pe care perosana respectivă le poate suferi înaintea unul AVC. „A” se referă la „arms” (în română: mâini) şi atrage atenţia asupra tulburărilor motorii cu care se contrunfă persoana în pericol de atac cerebral. De asemenea, „S” înseamnă, în acest limbaj medical, „speech” (în română: tulburări de vorbire), iar „T” este „time” (în română: timpul de reacţie).
Specialiştii spun că timpul de reacţie este extrem de important în aceste cazuri deoarece un AVC se poate instala în câteva ore sau zile, dar poate surveni şi brusc. Astfel, dacă persoana afectată ajunge la spital în mai puţin de o oră de la atacul cerebral, şansele de recuperare cresc semnificativ.
„Ca şi în cazul infarctului, imediat ce persoana ajunge la spital cu AVC, i se face o tromboliză, în funcţie de obstrucţia vasculară, astfel vorbim despre o oră de aur. În mai puţin de 60 de minute de la instalarea atacului, dacă se ajunge la spital şi se respectă procedura, cea persoană are şanse enorm de mari să se recupereze. Bineînţeles, va urma un tratament, dar mai sunt şi cazurile în care este necesară intervenţia chirurgicală”, a adăugat Tudor Ciuhodaru.
Potrivit accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces în România. Practiv, AVC-ul este o leziune a creierului cauzată de astuparea sau ruperea unui vas de sânge.
Institutul Naţional de Medicină legală „Mina Minovici” a aunţat că decesul artistei a survenit în urma unui accident vascular cerebral hemoragic sever, care s-ar fi produs cu cel puţin 24 de ore înainte de a fi găsită inconştientă.
Actriţa Stela Popescu a murit la vârsta de 81 de ani. Ea a decedat la locuinţa sa din Capitală, fiind găsită joi căzută în casă de o rudă. „Cred că era acolo de ieri. Fiica ei a găsit-o, Doina”, a declarat Alexandru Arşinel care a venit la domiciliul actriţei imediat după aflarea veştii. Potrivit actorului, Stela Popescu ar fi suferit o hemoragie internă. Poliţia a deschis un dosar de moarte suspectă, specific în astfel de situaţii.
