Demoscopii din SUA şi Marea Britanie au făcut estimări greşite în privinţa lui Trump şi a Brexit. Or fi corecte studiile sociologilor germani înaintea alegerilor generale din 24 septembrie?, se întreabă Deutsche Welle.
Alegerile parlamentare din Germania au două faţete. Cei mai mulţi observatori consideră că lupta pentru locul întâi s-a şi încheiat, de vreme ce Angela Merkel (CDU) se află cu aproximativ 15 procente în faţa contracandidatului său laburist Martin Schulz. Dar scepticismul este larg răspândit în societate. Nu se ştie cât de corecte sunt cu adevărat aceste sondaje cu câteva zile înaintea alegerilor.
În cazul unor alegeri foarte importante, cum a fost referendumul de ieşire a Marii Britanii din UE sau prezidenţialele din SUA, demoscopii au eşuat lamentabil. Ei nu au prevăzut nici victoria lui Donald Trump şi nici Brexitul.
Metodele folosite de sociologii germani se bazează pe chestionare telefonice clasice, realizate de institute renumite cum ar fi Infratest, dimap sau Forsa, care întreţin legături de durată cu agenţiile mari de ştiri. Platforme noi cum ar fi YouGov mizează în schimb pe chestionare online. Laburiştii din SPD îşi pun în prezent mari speranţe în astfel de sondaje, care arată că numeroşi cetăţeni sunt încă indecişi. Totuşi experţii apreciază că acestea sunt speranţe deşarte.
De ce sunt atât de siguri pe ei demoscopii germani?
„Ar fi pentru prima dată în istoria omenirii ca toţi alegătorii indecişi să voteze un partid anume”, a declarat pentru DW şeful institutului dimap, Nico Siegel. „Cifrele noastre actuale arată că nu există un potenţial mai mare pentru social-democraţi, comparativ cu creştin-democraţii.”
Sondajele făcute de Forsa arată că alegătorii îi cred pe conservatori mai competenţi decât concurenţa în mai toate domeniile. Chiar şi YouGov, în al cărui sondaj efectuat pe 6 septembrie distanţa dintre creştin-democraţi şi laburişti era mai mică decât în alte sondaje, consideră că există indicatori puternici în avantajul Angelei Merkel.
„Nu pun la îndoială avantajul formaţiunilor conservatoare CDU/CSU”, a declarat pentru DW şeful YouGov, Holger Geissler. „Acest avantaj este confirmat de numeroase institute care au făcut sondaje independente. Pentru noi ar constitui o mare surpriză dacă Martin Schulz ar reuşi să mai recupereze din deficit.”
Dar de ce sunt demoscopii germani atât de siguri, în condiţiile în care colegii lor din SUA şi Marea Britanie s-au înşelat atât de spectaculos? Probabil că explicaţia rezidă în natura diferită a acestor alegeri.
Brexit şi Trump: Nu au existat rezultate clare
Nico Siegel afirmă că o problemă este confuzia care se face între sondajele de opinie şi prognozele reale. În cazul Brexit, diferenţa dintre taberele pro şi contra a fost în ultimele sondaje dinaintea referendumului atât de redusă, încât demoscopii nu au reuşit să desprindă o concluzie clară.
În cazul victoriei lui Donald Trump în SUA, sondajele au fost mai mult sau mai puţin corecte, fiindcă Hillary Clinton a obţinut voturi mai multe. Dar fiindcă în SUA colegiul electorilor îl alege pe preşedinte, victorios a fost în cele din urmă Trump.
„Ar fi trebuit să anunţe că nu reuşesc să extragă un rezultat clar”, a declarat şeful institutului de sondare a opiniei publice Forsa, Peter Matuschek. „În Germania nu am fi avut curajul să prevedem împărţirea locurilor în Parlament numai pe baza unui sondaj. Sondajele din SUA nu au fost rele, dar calculele privindu-i pe electori au fost greşite.”
Sondajele politice sunt de ajutor şi pot prevedea câştigătorii şi perdanţii numai cu condiţia să reflecte procesul alegerilor şi peisajul politic. Iar acest lucru etse dificil.
Cât de puternică este cu adevărat AfD?
Există bănuiala masivă că în sondaje ponderea reală a noului partid de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) nu este redată corect, că este minimalizată. În cele mai recente studii, AfD ar întruni 11 la sută din voturi. Anul trecut sondajele nu au prezis cele mai mari succese repurtate de AfD la diversele alegeri regionale, dar în 2017 sondajele au avut în această privinţă mai multă acurateţe.
Partidele mici au de profitat
Alegerile din 24 septembrie se vor decide între şase partide care se luptă pentru mandatele din parlament. După ziua de duminică se va vedea ce coaliţie de guvernare se va forma şi cine va fi desemnat şef de guvern. În prezent, Germania este guvernată de o mare coaliţie alcătuită din CDU/CSU şi SPD.
Partidele mici pot să profite, afirmă Siegel. Geissler a constatat o evoluţie asemănătoare în ultimele sondaje. „Îm pot închipui că atât CDU/CSU cât şi SPD vor pierde substanţial din susţinere. Tendinţa se îndreaptă spre partidele mici şi nu doar în sondajele noastre”, a declarat el.
Chestiunea fundamentală pentru toate partidele, mai ales pentru cele mari, este cât de bine vor reuşi acestea să-şi mobilizeze electoratul. Numărul relativ mare al germanilor care au votat prin corespondenţă ar putea avantaja partidele mari. În orice caz aproape toate sondajele o dau pe Merkel victorioasă. Rămâne de văzut ce coaliţi de guvernare se va alcătui.
