Un subiect despre care în mediile informate se vorbește de circa 10 ani, iar soluțiile luate până acum nu au rezolvat, ci din contră au agravat problemele.MARELE FALIMENT CARE VA SCHIMBA LUMEA, scrie pe blogul său Horia Simu, fost bancher la mai multe bănci străine și unul din importanții oameni de afaceri români.
POSTAREA LUI HORIA SIMU:
În plină polemică națională despre proiectul legii salarizării aș vrea să aduc în dezbatere un subiect de care NU se vorbește deloc în România și destul de puțin în lume.
Este vorba de falimentul sistemului mondial de pensii.
Un subiect despre care în mediile informate se vorbește de circa 10 ani, iar soluțiile luate până acum nu au rezolvat, ci din contră au agravat problemele.
COCKTAIL EXPLOZIV
Un ministru britanic spunea recent că falimentul fondurilor de pensii la sistem mondial este un cocktail de riscuri. Și aici nu avem de a face cu clasicul umor britanic, ci cu o realitate dramatică care poate duce la schimbarea paradigmelor la nivel mondial. Și aici sunt chiar optimist în analiză deoarece consecințele pot fi dramatice, chiar foarte dramatice. Cocktailul poate deveni unul exploziv cu efecte pe care nu le putem estima în totalitate în acest moment.
Să încercăm să explicăm pe înțelesul tuturor.
100 MILIARDE DE EURO NUMAI ÎN UK
În Marea Britanie deficitul la sistemul de pensii este estimat public la aproape 100 miliarde de euro. În Statele Unite fondurile de pensii se erodează în fiecare an, adică pierd valoare sau nu cresc în același timp cu creșterea obligațiilor lor. Anul trecut prestigiosul cotidian financiar Financial Times vorbea de posibilul faliment al sistemului de pensii elvețian.
În ultimii 10-15-20 ani s-au făcut artificii în sistemul mondial de pensii, printre care creșterea vârstei de pensionare. Modelele economice pe care însă s-au bazat sistemele de pensii s-au schimbat însă fundamental. Dar sistemele de pensii nu s-au schimbat….
Nu voi intra în multe detalii tehnice ale colapsului sistemului de pensii.
SITUAȚIE DRAMATICĂ
În România situația poate fi chiar mai dramatică. Noi avem un gol imens de forță de muncă prin plecarea la muncă în străinătate a peste 3 milioane de oameni, în marea lor majoritate bine calificați. Învățământul nu a fost diversificat astfel încât ducem o lipsă cronică de forță de muncă calificată. Natalitatea a scăzut dramatic, iar economia nu are criterii de performanță.
Urmează ca generația decrețeilor lui Ceaușescu (1967, 1968, 1969) să iasă la pensie, iar șocul va fi imens pentru economie.
În același timp noi vorbim de creșterea salariilor în sistemul de stat. O idee bună, dar care nu poate fi sustenabilă economic decât prin stabilirea de criterii de performanță așa cum am arătat în postarea precedentă.
CE POATE URMA?
Nu suntem Mafalda, dar putem face o analiză a posibilelor efecte, bazându-ne și pe informații publice și pe dezbaterile din cercurile bine informate.
În Franța, de exemplu, există un curent public care vorbește despre inechitățile economice, sugerându-se naționalizarea averilor. O analiză cred eu greșită deoarece în esență nu este vorba de o injustețe socială, ci mai degrabă de o diferențiere economică bazată pe productivitatea muncii și de acumulări de zeci de ani în unele familii.
CRAHUL DIN 1933: ISTORIA SE REPETĂ, SE TOT REPETĂ
Ce se poate întâmpla?
Prima variantă ar fi că guvernanții spun marii mase că s-a terminat sucul. A doua încerci să prelungești agonia încă 10-20 de ani redistribuind acumulările de bani.
În ambele variante se va ajunge la o nouă naționalizare.
Iar de aici în opinia noastră pot apare riscurile….
Cum istoria se repetă putem asemăna momentul cu marele crah din 1933 și ce a urmat după…
După 1933 a urmat creșterea extremismului și mai apoi al doilea război mondial. Nu afirmăm că asta se va întâmpla mai ales că știm la nivelul mai marilor lumii, ne referim la G 20, există de mult timp analize aprofundate pe subiect și probabil și scenarii de avarie.
Dar putem pune pe masă și analiza noastră.
Un război? Sau ee poate muta momentul unui eventual război înaintea crahului tocmai pentru a se livra populației niște vinovați și o perioadă de timp de relativă liniște.
Poate analiza noastră este greșită. Dar cu siguranță un asemenea crah nu va rămâne fără urmări sociale și economice importante.
ROMÂNIA ȘI CAPUL SUB NISIP
România are și ea un deficit enorm la fondul de pensii de stat. La nivelul sumei deficitare stăm matematic mai bine ca alții. Stăm chiar mai prost ca alte state însă în ce privește strategia. Iar la lipsă de soluții suntem lideri mondiali.
La noi, la români, este moda de a ne sesiza când se pare că avem o problemă, dar evităm să căutăm soluții și mai ales să le aplicăm.
Pe noi întotdeauna ne sperie concluziile și atunci credem că poate problema ne evită și tot amânăm rezolvarea ei.
Analiza noastră este că la nivel politic se gresește. Ca întotdeauna de fapt.
Vorba din popor spune: boală lungă, moarte sigură…
