POSTARE PE FACEBOOK A ȘEFEI UNIUNII NAȚIONALE A JUDECĂTORILOR DIN ROMANIA, DANA GÎRBOVAN:
Ambasadorul american Hans Klemm a fost azi – 6 iulie – in Camera Deputatilor, unde a fost intrebat de jurnalisti, printre altele, si despre “marele scandal” din jurul procurorului sef DNA Laura Codruta Kovesi.
CITIȚI ȘI: FOTO EXCLUSIV/ Ambasadorul Klemm a evitat să o salute oficial pe Kovesi la recepția de ziua Americii
Am urmarit inregistrarea intrebarilor si raspunsurilor si e socant sa constati cum presa romaneasca a distorsionat cele spuse de catre ambasadorul american, unele site-uri de stiri mergand pana la titluri de genul: “Klemm intervine în scandalul din DNA” sau “Kovesi, în grațiile SUA!”.
Pentru referinta, am facut un transcript in engleza al intrebarilor si raspunsurilor:
Intrebare: About Laura Codruta Kovesi, the head of Anticorruption department, what can you tell us, because it’s a huge scandal here.
Hans Klemm: I don’t have any particular statement on madam Kovesi.
Intrebare: The Government of the US and the Embassy sustain forward the…
Hans Klemm: We are retaining our confidence in her work and, as that work is reviewed by the Romanian judicial authorities, we are confident that…
Intrebare: But her work is question marked.
Hans Klemm: Again, this has to be a decision made by the Romanian authorities.
Ce se poate lesne vedea este ca ambasadorul a declinat o referire expresa la doamna Kovesi si a aratat ca isi mentine increderea in munca ei, adica a procurorilor DNA, de vreme ce aceasta activitate e revizuita de autoritatile judiciare romane. Dupa care ambasadorul a insistat ca decizia in privinta evaluarii apartine autoritatilor romane, ferindu-se sa faca alte comentarii.
Acum, trecand dincolo de analiza pe text a celor spuse de ambasadorul american, faptul ca presa si politicienii romani asteapta evaluari si aprecieri de la ambasade in privinta chestiunilor din justitia romaneasca, ba chiar insista in obtinerea acestora, este o mare problema in sine, cu atata mai mult cu cat sunt in curs proceduri de evaluare si control a activitatii si managementului DNA.
DNA-ul a ajuns in aceasta criza pentru ca autoritatile statului – acelea in care zicea ambasadorul american ca are “incredere” – au evitat si ezitat prea mult sa isi exercite efectiv rolul de verificare si control, bazandu-si inactiunea tot pe declaratiile laudative ale ambasadelor, desi acestea nu au nici atributia legala si nici instrumentele necesare pentru o evaluare de profunzime a unei institutii sau a unui sistem de justitie dintr-o alta tara.
Altfel spus, mentalitatea institutiilor romanesti a fost de genul ca, daca ambasadele “lauda” si “aplauda”, noi nu putem spune ca lucrurile nu-s chiar asa pentru ca ne contrazicem “partenerii”.
Modul acesta tipic comunist, in care s-au prezentat bilanturi si discursuri glorioase in ropote de “aplauze”, care au ignorat insa cu totul orice tip de probleme, a adus DNA-ul in situatia critica de azi.
La DNA nu s-a facut un control de fond de 10 ani. Chiar si in criza actuala, fara precedent, in loc ca autoritatile abilitate sa fi decis efectuarea unui control de substanta, pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a permite concluzii ce sa vizeze inclusiv tendintele la nivel de institutie, Inspectia Judiciara va face un control de fond doar de la inceputul anului 2016.
Pentru a corecta aceasta situatie pe viitor, care in loc sa ajute de fapt slabeste sistemul judiciar, ar fi mult mai util ca ambasadorii straini in Romania, atunci cand fac declaratii despre chestiuni ce tin de justitie, sa se asigure inainte ca au cunostinte temeinice despre sistemul de drept romanesc, iar declaratiile pe care le fac sa fie lipsite de echivoc.
“Aplauzele” despre activitatea unei institutii ori persoane nu se poate face pe sarite, luand numai ce da bine, dar ignorand problemele, in timp ce se clameaza principii marete de genul “sustinem lupta anticoruptie” ori “statul de drept”.
Efectul final al unor astfel de declaratii echivoce, care lasa loc la interpretari in toate directiile si nu puncteaza probleme concrete, nici chiar atunci cand acestea sunt vizibile, arunca in derizoriu aceste principii, mai ales daca sunt emise de ambasadori ai unor tari cu sisteme democratice mai consolidate decat cel romanesc.
La fel si jurnalistii romani, inainte de a se astepta ca ambasadori straini sa faca evaluari ale justitiei din Romania, ar trebui sa studieze Constitutia si legile Romaniei, pentru ca justitia in orice stat democratic se face doar dupa lege.
Incredere intr-o institutie poate fi pastrata numai la pachet cu responsabilitatea sa. Cu alte cuvinte, depinde direct de gradul de eficienta si profesionalism cu care autoritatile abilitate isi vor exercita atributiile de evaluare si control, daca o institutie ca DNA-ul va continua pe trendul descendent sau se va recredibiliza prin responsabilitate.
