Fostul premier Adrian Năstase susține că desemnarea unui nou ministru al Justiției pune în discuție configurația viitoare a Executivului și se întreabă dacă e posibil ca România să aibă un guvern „de coabitare”, cu miniștri politici și tehnocrați.
„Desemnarea unui nou ministru al Justiției, în contextul cunoscut al ordonanțelor de urgență, pune în discuție configurația viitoare a Guvernului, ținând seama și de faptul că procedura remanierii permite un veto ‘temporar’ al președintelui. E posibil, în aceste condiții, să avem un Guvern ‘de coabitare’, în care o parte a miniștrilor să fie politici și alții (altul) să fie tehnocrați? O formă de guvern mixt, ‘parțial color(at)’? Eventual, o formă de coabitare a Executivului cu puterea judecătorească. Ar putea, de exemplu, CSM să delege pe cineva la Ministerul Justiției? Sau ar putea fi reactivat pactul de coabitare cu președintele, prin care zona justiției să se transfere la președinte, în cadrul ‘domeniilor rezervate’ (alături de politica externă)? Cam asta s-a întâmplat, de fapt, în ultimii ani. În definitiv, și Robert Cazanciuc a fost un tehnocrat”, scrie Adrian Năstase pe blog.
În opinia fostului premier, PSD nu are formulată o ”politică relativ coerentă” în domeniul justiției, iar lipsa unor abordări clare a creat „marea brambureală” din domeniul penal.
„Este clar că PSD, în momentul de față, nu are formulată o politică relativ coerentă în domeniul justiției. Are, la nivelul unora dintre membri, un fel de impulsuri personale, cenzurate apoi, rapid, de liderii partidului. Sau are propuneri intempestive, punctuale, identificate, pe drept sau pe nedrept, a fi în folosul unora dintre lideri. Lipsa unei abordări clare în acest domeniu, spre deosebire de domeniul fiscal sau de cel social, a creat ‘marea brambureală’ din domeniul penal (spre exemplu ‘uite abuzul în serviciu, nu e abuzul în serviciu’). În plus, zeci de texte ale Codului penal, declarate neconstituționale, au rămas în stand-by. E destul de clar, ‘vânătoarea de vrăjitoare’ în domeniul luptei anticorupție a creat multe pagube colaterale în ceea ce privește funcționarea administrației, inițiativa și procesul de decizie la nivelul liderilor politici sau în ceea ce privește capacitatea capitalului românesc de a concura capitalul străin în România. În plus, ea a oferit prilejul Uniunii Europene să cenzureze statutul și fondurile disponibile pentru țara noastră, invocând chiar autoflagelarea noastră, prefăcându-se că nu înțelege că este vorba, în principal, de o luptă pentru putere”, mai spune fostul premier.
Adrian Năstase crede că actuala majoritate parlamentară ar putea cere un vot de încredere pentru un Guvern Grindeanu 2.
„În opinia mea, majoritatea parlamentară ar putea avea o inițiativă de mai mare amploare, solicitând celor două Camere un vot de încredere pentru un Guvern Grindeanu 2, care să adauge unele elemente la programul inițial de guvernare, inclusiv în domeniul politicii în materie de justiție, și să facă înlocuirile necesare de miniștri — acolo unde posturile sunt vacante, dar, eventual, și la alte ministere. Ar putea fi modificată și configurația Guvernului — spre exemplu, adăugând o componentă instituțională de comunicare publică. O altă variantă ar fi — sper să nu se opteze pentru ea — atitudinea vulpiței care îi cerea Micului prinț să o domesticească”, arată Adrian Năstase.
