Fostul prim-ministru francez François Fillon se profilează ca viitorul candidat al dreptei la scrutinul prezidențial din 2017, după ce s-a plasat pe primul loc în alegerile primare de duminică, propunând un „șoc liberal” în economie, sprijin pentru familiile tradiționale și o politică externă prorusă, consemnează cotidianul Le Monde, în ediția de luni.
Prin votul acordat lui Fillon, în prezent deputat de Paris, simpatizanții dreptei și ai centrului au plebiscitat un program economic liberal și unul conservator în privința chestiunilor sociale.
Din cei șapte candidați în alegerile primare, Fillon este cel care propune programul de austeritate cel mai drastic. Fostul premier al lui Nicolas Sarkozy s-a angajat că, dacă va fi ales președinte în mai 2017, va pune în aplicare un program de economii de 110 miliarde de euro în finanțele publice. O treime din reducerea de cheltuieli ar urma să se facă pe seama bugetului de stat, 20% de la colectivitățile locale, iar restul de la bugetul asigurărilor sociale (prin pensionarea la 65 de ani, reducerea cheltuielilor cu sănătatea).
Pentru a realiza aceste economii, François Fillon promite desființarea a 500.000 de posturi bugetare, ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani în 2022, armonizarea regimurilor de pensionare, impunerea programului de lucru de 39 de ore în sistemul bugetar.
Pentru relansarea economiei în pofida acestor reduceri drastice, Fillon promite injectarea a 40 de miliarde de euro pentru reducerea poverii fiscale asupra întreprinderilor și scăderea impozitului pentru acestea la 25%, totul finanțat printr-o creștere cu două puncte a TVA. Conform programului său, companiile vor putea negocia timpul de lucru în limita maximă a 48 de ore pe săptămână, iar ‘monopolul’ sindical va fi eliminat.
Prin aceste „șoc de competitivitate”, fostul prim-ministru promite reducerea șomajului sub 7% în cinci ani și transformarea Franței în prima economie europeană în zece ani.
În schimb, își asumă deficite publice în 2017 (-4,7%) și în 2018 (-4,5%), din cauza a ceea ce el numește angajamentele „electoraliste” ale președintelui François Hollande în 2016.
În chestiunile sociale, Fillon vrea interzicerea adopțiilor „depline” de către cuplurile de același sex, iar reproducerea asistată medical să fie „rezervată cuplurilor heterosexuale a căror infertilitate a fost diagnosticată”.
„Vreau să răspund îngrijorărilor clasei mijlocii și să fac din familie unul din soclurile solidarității noastre”, a declarat Fillon într-un miting de campanie. În materie de educație, marele său proiect este „rescrierea programelor de istorie în ideea de a le concepe drept o narațiune națională”, care să le redea copiilor „încrederea în patria noastră”.
În ce privește politica externă, François Fillon se prevalează de prietenia președintelui rus Vladimir Putin, legată pe vremea când ambii erau premieri ai statelor lor. Din 2012, el s-a întâlnit de mai multe ori cu liderul rus. În fiecare din interviurile date, Fillon insistă ca rușii să nu fie considerați singurii „turbulenți” în Ucraina și militează pentru o coaliție cu Moscova și Teheran pentru combaterea organizației jihadiste Statul Islamic în Siria, chiar cu prețul unei alianțe temporare cu președintele Bashar Al-Assad.
În legătură cu Uniunea Europeană, fostul premier nu și-a ascuns niciodată atașamentul față de o „Europă a națiunilor” respectuoasă față de „suveranitatea Franței”.
„Europa trebuie să fie un instrument, nu o religie”, explică în programul său. Fillon propune un „Schengen al justiției” care ar permite expulzarea sistematică din Spațiul Schengen a oricărei persoane găsite vinovate de o infracțiune sau un delict. De asemenea, propune crearea în zona euro a unui „directorat” politic, format din șefii de guvern și prezidat de unul dintre aceștia.