CIFRE ȘOC: Abandonul şcolar a ajuns la cote alarmante în România

Aproximativ 300.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani din România, adică 19% din totalul populaţiei din aceste categorii de vârstă, părăsesc timpuriu şcoala pe care o urmează sau nu s-au mai înscris la o formă de şcolarizare după finalizarea studiilor gimnaziale, arată o serie de statistici actualizate pentru anul 2015 ale Eurostat scrie  Ziarul Financiar.

În medie, în Uniunea Europeană doar 11% dintre tinerii din aceste categorii de vârstă abandonează cursurile înainte de vreme, aceasta fiind şi ţinta spre care aspiră şi Ro­mânia până în anul 2020.

Cu toate a­ces­tea, pon­­­derea tine­­rilor care pă­ră­­sesc tim­­­pu­riu şcoa­la a cres­cut con­stant în ultimii doi ani, de la 17,3% în 2013 la 18,1% în 2014 şi a ajuns la 19,1% în 2015.

„Dacă va continua abandonul timpuriu al şcolii în acest ritm, vom ajunge în situaţia în care nu vom mai găsi oameni specializaţi în profesiile de care avem nevoie“, a spus Raluca Peneş, HR Coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România.

Din totalul celor 300.000 de tineri care părăsesc timpuriu sistemul de şcolarizare, mai mult de 150.000 nu lucrează, iar dintre aceştia circa 75.000 susţin că nici nu vor să se angajeze.

„O parte dintre aceşti tineri nu mai au încredere că dacă termină o facultate sau un liceu îşi vor găsi un loc de muncă şi de aceea unii renunţă la studii. În vestul ţării, investitorii au început să se implice în proiecte prin care să îi motiveze pe tineri să înveţe, în special în şcolile profesionale, iar tinerii au ulterior un loc de muncă asigurat, iar aceasta este o posibilă soluţie la problema abandonului timpuriu”, a mai spus Raluca Peneş.

Potrivit Eurostat, România se află pe locul trei în rândul statelor din Uniunea Europeană în funcţie de rata abandonului şcolar la această categorie de vârstă, după Spania (unde 20% dintre tineri părăsesc timpuriu şcoala) şi Malta (19,8%).

La polul opus este situaţia din Croaţia (2,8%), Slovenia (5%) şi Polonia (5,3%).

„Dacă aceşti tineri ar fi reintegraţi într-o formă de învăţământ cum este, de exemplu, şcoala profesională, atunci ei s-ar putea angaja în industria automotive în primul rând. În acest sector este nevoie mare de angajaţi, atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii”, a mai spus Raluca Peneş.