#VioluriKoln/Deutsche Welle: Statul german e debusolat

De ce se afirmă că la gara din Köln agresorii sexuali hăitund în hoardă fete şi femei ar fi fost arabi? „Poate că au fost români? Sau sârbi? Care, la urma urmei, seamănă cu arabii” – a ricanat, pe site-ul postului Al Arabia, un spectator al canalului tv arab, în reacţie la indignarea generală iscată de molestările în masă comise în oraşele germane în noaptea revelionului.

În fond, de ce nu? Cât timp sunt ignorate sute de mărturii şi detalii din cele peste 160 de denunţuri depuse până la amiaza zilei de şapte ianuarie la poliţie, din care peste trei sferturi aparţin unor femei reliefând că au fost hărţuite sexual, se poate bănui orice. Sau aproape orice. Putem crede, la rigoare, că agresorii, hărţuitorii, brutele, violatorii şi tâlharii de drumul mare înhăitaţi în noaptea Sfântului Silvestru spre a pipăi, molesta şi prăda cât mai multe femei, sunt de pe Lună. Sau de pe Marte. Dar, pentru nimic în lume din nordul Africii. Din lumea arabă. Sau musulmană.

Dar, dincolo de tot felul de absurdităţi, în circulaţie pe reţelele de socializare, un fapt extrem de îngrijorător e cât se poate de clar. În noaptea revelionului, statul german şi-a pierdut controlul asupra situaţiei.

Un raport intern al poliţiei federale germane, citat de revista Der Spiegel, confirmă această suspiciune. Potrivit autorilor săi, fetele şi femeile trecând prin faţa Domului din Köln s-au confruntat cu oroarea unui drum de „salariul groazei”, spre a trimite la titlul unui film genial, prin şirurile de bărbaţi băuţi, fiind bătute, jefuite şi atacate sexual. Înlăcrimate, îngrozite, multe dintre ele ar fi vrut să denunţe violenţele, molestările şi abuzurile suferite. Dar n-au avut cui.

Erau pur şi simplu prea puţini poliţişti spre a face faţă evenimentelor. Erau insuficient dotaţi şi echipaţi, Şi nu erau destui să poată accepta plângeri, aflăm din acelaşi siderant raport. Potrivit căruia, gloata i-a împiedicat pe poliţişti să dea curs strigătelor de ajutor. Un ins i-a apostrofat pe oamenii ordinii, declarând că el e „sirian”, iar ei au „obligaţia de a-l trata prieteneşte, căci a fost invitat de doamna Angela Merkel”. Altul şi-a rupt în faţa ochilor poliţiştilor sfidaţi documentele de refugiat, rânjind, căci, după cum s-a exprimat el, „nu-mi puteţi face nimic. Mâine îmi fac rost de alte acte”.

Vremelnic, în zonă s-a instalat dreptul muşchilor, dreptul celui mai tare, al celui mai puternic. Legea junglei. Un poliţist cu experienţă, năucit pur şi simplu de haos, anarhie şi violenţe, a admis că nu s-a confruntat niciodată în cele trei decenii de apartenenţă la forţele de ordine, cu o sfidare de amploarea celei de care a avut parte în noaptea Anului Nou.

Se confirmă, ca atare, că autorităţile statului german şi-au pierdut controlul asupra situaţiei. În fapt, şi l-au pierdut din nou, căci oficialităţile Republicii Federale au mai scăpat frâiele ţării şi în toamnă. Au capotat atunci în faţa afluxului de refugiaţi. Autorităţile n-au mai reuşit să-i înregistreze pe nou veniţi şi s-au repliat din faţa mareei umane care, alcătuită în proporţie de 80 la sută din tineri bărbaţi valizi, a luat cu asalt frontierele Bătrânului Continent, inundând, din răsărit şi miazăzi, centrul şi vestul Europei. Asta, după ce tot oficialităţile germane au invalidat, vremelnic, regulile şi normele europene, în speţă acordul de la Dublin, făcând practic, zob Tratatul Schengen.

E de mirare că, despărţiţi de neveste, prietene şi familii şi proveniţi dintr-o cultură care nu alocă spaţii notabile libertăţii femeilor şi respectului faţă de drepturile lor, au găsit cu cale să se dedea exceselor sexuale în faţa unei gări? S-ar putea ca multora un asemenea comportament să nu li se pară un fenomen foarte uimitor.

Dar faptul că statul german, autorităţile sale, forţele de ordine şi poliţia au fost aruncate pe brânci de această gloată, alcoolizată, în contra preceptelor islamice, fiind puse pe butuci de o masă abrutizată şi respingătoare de tîlhari şi hărţuitori e mai mult decât uluitor. E neliniştitor.

La fel, şi faptul că legislaţia Germaniei Federale nu este în stare să facă faţă optim situaţiei, trimiţându-i instantaneu înapoi pe imigranţii care încalcă legea brutal.

Toate acestea nu sunt pur şi simplu oribile, ci alarmante în cel mai înalt grad, de vreme ce evidenţiază că, sub impactul actualelor crize, şi în special cea a refugiaţilor, Germania, statul cu ponderea politică supremă la Bruxelles, în Uniune şi în Europa continentală, nu mai e ce-a fost. A devenit un stat debusolat şi dezechilibrat, ameţit de lovituri vizibile sau invizibile, în aparenţă incapabil să se redreseze rapid şi durabil.

Or, nu e nevoie de un exerciţiu de imaginaţie prea elaborat spre a ne imagina ce dezastre s-ar mai putea întâmpla în Germania şi Europa, dacă haosul, favorizat de retragerile de forţe de poliţie din oraşe în vederea întăririi unităţilor de la frontiere, continuă neabătut.

Şi dacă persistă erorile săvârşite până acum. Dacă nu se remediază în ritm alert nu doar greşelile serioase ale poliţiei, care în ziua de întâi ianuarie şi-a permis, vai, să dea publicităţii informaţii false, ci şi ale presei şi ale unei clase politice insuficient de competente şi prea puţin în stare să prevadă şi să prevină derapajele. Nu în ultimul rând, ar fi catastrofal dacă nu se vor elimina urgent carenţele legislative şi politice în special în domeniul primirii, integrării, ori expulzării refugiaţilor şi imigranţilor.