Începând cu 1 septembrie 2027, Ucraina va introduce noul sistem de învățământ liceal, care extinde studiile de la 11 la 12 clase și reorganizează rețeaua școlară. O reformă prezentată drept necesară pentru modernizarea educației, dar care ridică mari semne de întrebare pentru comunitățile românești din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, scrie Zorile Bucovinei.
ANALIZA DIN ZORILE BUCOVINEI:
Aproape 30 dintre cele 34 de licee cu predare în limba română riscă să piardă clasele superioare, fiind transformate în gimnazii sau reorganizate ca instituții bilingve. Astfel, pentru numeroase comunități, accesul la învățământul liceal în limba maternă ar putea deveni mult mai dificil. Situația nu este însă definitivă, deciziile comunităților locale și demersurile părinților putând influența reorganizarea.
Harta unui risc pentru școala românească
Conform planului de reorganizare, situația se prezintă astfel:
· Cernăuți: Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun” își păstrează statutul de liceu românesc.
· Hliboca: liceul din Dimca se menține, iar cel din Oprișeni devine gimnaziu.
· Tărășeni: se păstrează liceul din Tureatca, cu predare în ucraineană; cel din Stănești devine gimnaziu.
· Ținutul Herța: doar Liceul „Gheorghe Asachi” din Herța își păstrează clasele liceale; instituțiile din Molnița, Hreațca, Târnauca, Mogoșești și Mihoreni urmează să devină gimnazii.
· Ostrița: licee cu predare inclusiv în română vor funcționa la Horbova și Ostrița; Buda Mare și Godinești devin gimnazii.
· Noua Suliță: instituțiile din Marșinița, Răchitna, Dinăuți și Liceul nr. 3 din Noua Suliță urmează să devină gimnazii.
· Mămăliga: rămâne un singur liceu, cel bilingv; școlile din Bălcăuți, Dranița, Nesfoia și Stălinești devin gimnazii. Astfel, la Liceul bilingv din Mamaliga învață aproximativ 300 de elevi, dintre care doar 10% în clase cu predarea în română, Ce urmează?. Avem asemenea practici.
· Văncicăuți: liceele din Văncicăuți, Costiceni, Tărăsăuți și Cerlena urmează să devină gimnazii.
· Pătrăuți: liceele românești din Pătrăuții de Sus și Pătrăuții de Jos riscă să-și piardă clasele liceale, va funcționa actualul liceu cu predare în ucraineană
· Ciudei: Liceul nr. 1 devine bilingv, iar cel din Igești – gimnaziu.
· Storojineț: liceul orășenesc urmează să devină bilingv, iar cel românesc din Ropcea – gimnaziu.
· Crasna: Liceul „Alexandru Ilschi”, aflat de la 1 septembrie 2026 în etapa-pilot a reformei, va funcționa bilingv. Liceul nr. 1 a fost reorganizat în gimnaziu, iar elevii claselor a X-a și a XI-a au fost transferați la „Alexandru Ilschi”, care peste vreo câțiva ani va fi ucrainizat, cu demonstrează practica..
· Voloca, Carapciu și Mahala: liceele românești sunt prevăzute pentru reorganizare în instituții bilingve; cel din Iordănești devine gimnaziu. Astfel se ucrainizează școlile românești! La Voloca, oamenii au stat zid de piatră, cu ani în urma, să nu se ucrainizeze școala! Dar dacă scriem despre acest adevăr suntem numiți ”separatiști”, că ”suntem cu Rusia”.
· Suceveni: liceul din localitate și cele două din Cupca sunt vizate de transformarea în gimnazii. La Suceveni, părinții luptă pentru păstrarea claselor liceale.
· Camenca: liceul românesc din Bahrinești devine gimnaziu.
· Tereblecea: liceele din Tereblecea și Sinăuți sunt prevăzute pentru transformarea în gimnazii.
· Boian: cele două licee bilingve riscă să piardă statutul liceal, însă comunitatea luptă pentru păstrarea învățământului liceal.
Boianul – un exemplu de mobilizare comunitară
La Boian, părinții și autoritățile locale au întreprins demersuri concrete pentru salvarea claselor liceale. La 12 august 2026, peste 300 de părinți ai elevilor de la Liceul bilingv nr. 1 au semnat o adresare colectivă prin care au cerut respectarea hotărârii Consiliului local din 27 februarie 2026 privind înființarea unui liceu academic.
Ulterior, la 27 august 2026, Consiliul local Boian a adoptat Hotărârea nr. 5-58/26, privind înființarea Liceului Academic de Referință Boian, începând cu 1 septembrie 2028. Documentul prevede că Liceul bilingv nr. 1 va fi singura instituție din comunitate autorizată să înscrie elevi în clasa a X-a de la 1 septembrie 2027.
Nu doar o reformă administrativă, ci o miză de identitate
Modernizarea educației este necesară, însă ea nu trebuie să se transforme într-un obstacol pentru dreptul copiilor de a învăța în limba maternă. Distanța până la școală, transportul, accesul la profesori și posibilitatea continuării studiilor în română trebuie să fie criterii esențiale ale oricărei reorganizări.
Pentru românii din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, școala a fost dintotdeauna o cetate a limbii, credinței și identității. Aici s-au păstrat graiul strămoșesc, memoria istorică și legătura dintre generații, în pofida frontierelor schimbătoare și a încercărilor istoriei.
Un liceu românesc nu este doar o instituție de învățământ. Este o vatră de românitate, un sprijin al comunității și o punte între generații.
De aceea, vocile părinților, profesorilor și comunităților trebuie ascultate. Reforma trebuie să ofere copiilor șanse mai bune, nu să-i oblige să aleagă între educație și limba maternă.
Acolo unde se închid porțile liceului românesc, se îngustează drumul limbii române spre viitor. Iar o reformă care nu protejează acest viitor riscă să lase comunitățile fără una dintre cele mai puternice rădăcini ale lor: școala românească.
