Capacitățile de bază ale inteligenței artificiale vor deveni un fel de „fast-food ieftin” analog meniului la un dolar pentru copiii din familii cu venituri mici, scrie Dana Suskind, profesor la Universitatea din Chicago și autoare a cărții bestseller „Human Raised: Nurturing Connection, Curiosity & Lifelong Learning in the Age of AI”, într-un articol pentru The Atlantic. Articolul este intitulat „O copilărie fără chatboți va deveni un semn al elitei”.
Conform unui studiu al Pew Research Center, adolescenții din familii cu venituri mici sunt deja mai predispuși să apeleze la chatboți pentru ajutor la teme decât colegii lor din familii mai bogate. Așa cum o dietă organică a devenit odată un simbol al statutului social ridicat, la fel va fi și o copilărie fără rețele neuronale, consideră Suskind.
Autoarea face paralele cu companiile alimentare, care până la mijlocul secolului al XX-lea au descoperit ceva mai profitabil decât simpla producere de alimente: crearea artificială a dorinței de a continua să mănânce. Au identificat așa-numitul „punct de fericire” – combinația ideală de zahăr, grăsimi și sare care produce plăcere maximă – și au început să creeze produse pe baza acestuia. Așa a început producția de alimente ultraprocesate (sucuri, chipsuri, fast-food, dulciuri etc.).
Persoanele care nu au acces la alimente de calitate consumă cu aproximativ 3% mai multe alimente ultraprocesate decât cele care au acces la alimente organice. Acest lucru se explică parțial prin faptul că costul unei calorii din alimentele „curate” este de peste 2,5 ori mai mare decât cel al alimentelor procesate. O tendință similară se observă și în cazul inteligenței artificiale, subliniază Suskind.
