Muzeul Județean Mureș a reușit să deschidă porțile unei mașini a timpului, la Castrul Roman de la Călugăreni, transformând situl arheologic într-un laborator viu al antichității prin arheologie experimentală, transmite Agerpres.
Ediția din acest an a Zilei Porților Deschise – 14R a a fost un eveniment ce a preluat ștafeta tradiționalului Festival Roman de la Călugăreni și a adus în prim-plan o disciplină pe cât de riguroasă, pe atât de fascinantă: arheologia experimentală.
Într-o lume în care trecutul este adesea învăluit în mister din cauza lipsei surselor scrise, arheologia experimentală intervine ca o punte palpabilă, ne explică acest concept șeful Secției de Cercetare a Limesului Roma, Szilamér Pánczél.
‘Scopul este de a promova cercetările arheologice de la Călugăreni. Avem artefactele pe care le descoperim în cursul săpăturilor și, prin această metodă, încercăm să reconstituim și să testăm tehnici folosite în perioada romană. La Limesparc ne-am propus ca, pe lângă expoziții, să completăm experiența cu experimentele prin care aceste piese au luat naștere. Și anul acesta tematica este arheologia experimentală, care este mai mult o temă metodologică, în multe cazuri nu avem destule surse scrise sau reprezentări privind anumite aspecte ale vieții cotidiene sau hai să spunem ale epocii romane. În schimb avem piesele, avem artefactele pe care le descoperim în cursul săpăturilor și prin metoda arheologiei experimentale încercăm să reconstituim, să testăm anumite metode, tehnici folosite în perioada romană pe baza pieselor descoperite, pe baza acelor puține surse pe care le avem de obicei pentru preistorie sau pentru perioada migrațiilor, ca și pentru Evul Mediu. Este deja o metodă tehnică bine implementată. În schimb, în perioada romană, datorită bogăției surselor pe care le avem, este ușor neglijată. Dar la Limesparc, chiar de la înființarea acestuia, ne-am propus ca pe lângă acele expoziții unde prezentăm și piesele descoperite, să încercăm să completăm cu acele experimente prin care aceste piese ar fi putut să fie produse sau au luat naștere’, a declarat, pentru AGERPRES, Szilamér Pánczél.
Cum reușeau inginerii romani să ridice blocuri uriașe de piatră fără motoare moderne? Cum trasau linii perfect drepte sau cum găureau lemnul și piatra? Răspunsurile nu au venit de pe paginile unor manuale, ci direct din demonstrațiile practice coordonate de specialiști, chiar la Limesparc Călugăreni.
Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Mureș, împreună cu Muzeul Județean Mureș, valoarea totală a proiectului fiind peste 18 milioane de lei, din care 12,5 milioane de lei a fost valoarea eligibilă, iar 5,7 milioane de lei a fost contribuția Consiliului JudețeanMureș.
