După „blocada petrolului” ar putea urma şi o „blocadă Facebook”, întrucât Comisia Europeană a activat un mecanism prin care poate limita conţinuturile de pe reţelele sociale înaintea alegerilor din Ungaria, a declarat miercuri, la Bruxelles, eurodeputatul Fidesz-KDNP, Csaba Dömötör.
Potrivit relatării corespondentului MTI, Szabolcs Gebauer, politicianul a afirmat, într-o declaraţie pentru jurnalişti maghiari, că introducerea aşa-numitului Sistem de Răspuns Rapid (RRS) de către Comisia Europeană reprezintă o intervenţie directă în alegerile din Ungaria, în beneficiul lui Péter Magyar.
El a explicat că sistemul, a cărui activare a fost anunţată de Comisia Europeană în urmă cu două zile, are, în mod oficial, rolul de a combate discursul instigator la ură şi interferenţele externe, însă, potrivit unui raport al legislativului american, în practică instituţia europeană ar fi solicitat platformelor de social media – inclusiv Facebook şi YouTube – aplicarea unei forme de cenzură politică.
Baza juridică a procedurii este reprezentată de legislaţia privind serviciile digitale, care prevede că unitatea de răspuns rapid poate prioritiza conţinuturi considerate credibile şi poate restricţiona rapid conţinuturile apreciate ca fiind dăunătoare. Începând cu 2025, marile platforme nu mai participă voluntar la acest sistem, ci sunt obligate să se conformeze, în caz contrar riscând sancţiuni financiare de până la 6% din cifra de afaceri anuală.
Csaba Dömötör a susţinut că Comisia Europeană externalizează activitatea de limitare a conţinutului către actori externi prezentaţi drept organizaţii civile. În acest sens, el a menţionat implicarea organizaţiei Globsec, precum şi a Centrului pentru Monitorizarea Media Digitală, în cadrul căruia participă entităţi precum Magyar Jeti (444), Political Capital, Mérték Mediaelemző Műhely şi Amnesty.
Potrivit eurodeputatului, aceste organizaţii şi instituţii ar fi asociate mediului liberal şi ar putea influenţa limitarea conţinutului online în perioada următoare.
El a afirmat că invocarea riscului de interferenţă rusă ar servi drept justificare pentru intervenţii din partea instituţiilor europene, susţinând că, în paralel, consorţiul implicat în monitorizarea conţinutului ar fi beneficiat de finanţări europene semnificative în ultimii ani.
„Cei care au îndoieli cu privire la gravitatea situaţiei ar trebui să consulte raportul legislativului american privind presiunile exercitate de Comisia Europeană asupra companiilor digitale în cadrul a aproape o sută de întâlniri”, a declarat Csaba Dömötör, făcând referire şi la declaraţiile publice ale lui Mark Zuckerberg privind rolul verificatorilor de fapte în Statele Unite.
Eurodeputatul a mai susţinut că, în timp ce în Statele Unite acest sistem a fost redus, în Uniunea Europeană ar fi extins şi utilizat în context politic, inclusiv în legătură cu alegerile din Ungaria.
„Toate aceste demersuri au ca scop sprijinirea instalării unui guvern mai cooperant la Budapesta”, a afirmat acesta, adăugând că decizia finală aparţine alegătorilor maghiari.
