Îngrăşămintele au început să se scumpească încă din prima lună a anului 2026, după introducerea taxei de carbon pe importurile de îngrăşăminte în UE, prin Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM). Noua taxă, aplicată de la 1 ianuarie 2026, înseamnă costuri suplimentare pe hectar pentru fermieri. În funcţie de tipul îngrăşământului, scumpirile au ajuns până 30%, iar acum fermierii le cer guvernanţilor să mai amâne taxarea suplimentară, conform ZF.
„În ianuarie 2026, piaţa distribuţiei de îngrăşăminte a intrat în blocaj, tocmai în perioada critică pentru aprovizionarea cu îngrăşăminte, iar preţurile pentru uree, sulfat de amoniu şi nitrat de amoniu au crescut cu 11-30%, o povară dificil de suportat pentru fermieri”, spun reprezentanţii Clubului Fermierilor Români. Ei solicită Guvernului României să susţină demersul de suspendare temporară a taxării pentru îngrăşăminte pentru a restabili încrederea pe piaţă şi pentru a proteja viabilitatea economică a fermelor în 2026, potrivit unui comunicat de presă trimis de Clubul Fermierilor Români, care reuneşte peste 1.000 de fermieri din România.
Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, Comisarul pentru Comerţ şi Securitate Economică, Maroš Šefčovič, şi Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Ei subliniază că agricultura românească se confruntă cu probleme structurale şi financiare după trei ani extrem de dificili, marcaţi de volatilitatea pieţelor, condiţii climatice nefavorabile, creşterea costurilor de producţie şi reducerea veniturilor.
„În ultima perioadă, agricultura românească a fost lovită de secetă, creşteri de preţuri, războiul din Ucraina şi presiunea viitoarelor importuri ieftine din Mercosur. Introducerea CBAM pentru îngrăşăminte, fără o perioadă de adaptare şi fără măsuri compensatorii, riscă să destabilizeze complet producţia agricolă. Solicităm autorităţilor naţionale şi europene să suspende temporar aplicarea acestui mecanism la îngrăşăminte şi să găsească soluţii care să susţină atât obiectivele climatice, cât şi competitivitatea fermierilor români”, spune Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Până în anul 2022, când s-a închis prima oară combinatul Azomureş, România producea acolo aproape jumătate din consumul din ţară. Însă, acesta nu s-a mai redeschis complet, astfel că importurile au început să crească an de an. În 2024, România a importat îngrăşăminte de 866 de milioane de euro, dar în 2022 sărise pragul de 2 miliarde de euro, conform datelor INS. România importă îngrăşăminte din Egipt, Rusia sau Austria, dar şi la vecinii bulgari sau ungari.
