Fermierii europeni şi chiar şi cei din România nu au privit cu ochi buni încă de la început acordul cu MERCOSUR, care permite intrarea în Uniunea Europeană a produselor din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay fără taxe vamale. Ei spun că UE susţine o agricultură cât mai curată şi o producţie de hrană mai sănătoasă, dar, în acelaşi timp, permite intrarea unor produse inferioare din America Latină. Însă, în ciuda protestelor, astăzi, majoritatea statelor UE au votat pentru semnarea acordului comercial cu blocul MERCOSUR, în ciuda unei opoziţii intense. Şi România a votat în favoarea lui, deşi Florin Barbu, ministrul Agriculturii, se opune.
„În America Latină nu există restricţii privind utilizarea anumitor substanţe chimice, cum avem noi, şi doar anumite produse şi cantităţi de îngrăşăminte sunt permise în Europa. Producţia europeană este, prin urmare, mult mai calitativă şi respectă standardele europene. Intrând în competiţie cu produsele din America Latină, vom avea de suferit din punct de vedere al scăderii veniturilor, din cauza concurenţei neloiale a acelor produse mai ieftine. Uniunea Europeană spune că vrea produse mai sănătoase, dar, în paralel, votează MERCOSUR”, a spus a spus Nicolae Apopi, fondatorul AgroBaden Banat şi Popagra, prezent la emisiunea ZF Live. El exploatează 2.700 de hectare în judeţul Timiş, pe care cultivă cereale şi oleaginoase, dar creşte şi 150 de vaci de carne Angus şi are o carmangerie.
El consideră că pe merit, fermierii sunt nervoşi pe acordul Mercosur, deoarece în condiţiile actuale, se confruntă cu o mulţime de provocări. Acest acord ar permite intrarea pe piaţă a unor produse care nu corespund cerinţelor comunităţii europene.
Ambasadorii statelor UE au luat vineri decizia preliminară de a aproba un acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, potrivit Reuters. Majoritatea statelor au votat pentru, iar Franţa, Polonia, Austria, Irlanda şi Ungaria şi-au exprimat opoziţia, în timp ce Belgia s-a abţinut. Romania a votat în favoarea acordului Mercosur, deşi ministrul Agriculturii nu e mulţumit.
„Sunt alături de fermierii români şi nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur. Am transmis şi comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terţe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranţei alimentare, protecţiei mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor”, a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Florin Barbu.
Franţa, cel mai mare producător agricol al Uniunii Europene, a votat împotriva, pentru că, susţin oficialii săi, acordul va creşte importurile de produse alimentare ieftine, inclusiv carne de vită, carne de pasăre şi zahăr, subminând producătorii agricoli interni.
„Am cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat în situaţia în care se constată o depăşire a volumului de importuri în condiţii preferenţiale cu 5% faţă de media ultimilor 3 ani sau în situaţia în care se constată o afectare a preţurilor cu mai mult de 5% faţă de media ultimilor 3 ani. În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licenţieze operatorii economici care realizează operaţiunile de import-export de produse agroalimentare”, a mai spus Florin Barbu.
Pe 6 decembrie 2024, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat negocierile pentru un acord de parteneriat între Uniunea Europeană şi Mercosur. Astfel, va fi creată o zonă de liber schimb, fără taxe, după 20 de ani de la iniţierea primelor discuţii şi negocieri. Ursula von der Leyen a spus că acest acord „marchează o etapă cu adevărat istorică” şi l-a descris ca fiind „ambiţios şi echilibrat”. Cu toate acestea, iniţiativa nu a fost văzută cu ochi buni de fermierii europeni. La acel moment, se menţiona că acordul va permite întreprinderilor din UE să economisească taxe la export în valoare de 4 miliarde de euro anual, conform Comisiei Europene.
În plus, eliminarea a 91% din tarife va crea oportunităţi fără precedent pentru întreprinderile europene, în beneficiul unor sectoare-cheie precum cel auto şi farmaceutic. Apoi, industria de echipamente şi componente pentru alte sectoare, cum ar fi volanele, cablurile sau sistemele de frânare, este dominată de firme din Germania, care este pentru acest acord.
