Vaishnavi Srinivasagopalan, un expert indian în IT, care a lucrat atât în India cât și în SUA, își caută acum un loc de muncă în China, noul program ‘K’ de vize al Beijingului, menit să atragă talentele din sectorul științific și tehnologic extern, putând transforma visul lui în realitate, transmite AP.
Deși China nu se confruntă pe plan local cu un deficit de ingineri, programul face parte din eforturile Beijingului de a se promova ca o țară atractivă pentru investițiile și talentele externe, sporirea tensiunilor comerciale cu SUA înrăutățind perspectivele celei de-a doua economii mondiale.
Noua categorie de vize din China, lansată luna trecută, vizează tinerii absolvenți străini din domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și permite intrarea în țară, rezidență și angajare fără a avea o ofertă de muncă. Decizia coincide cu incertitudinile din SUA, după anunțul președintelui Donald Trump privind introducerea unor taxe de 100.000 de dolari pentru vizele de muncă H-1B.
‘Viza K pentru China este echivalentul vizei H-1B din SUA. Este o opțiune bună pentru oamenii ca mine, care vor să lucreze în afara țării’, susține Srinivasagopalan, care și-a exprimat interesul față de cultura și mediul de lucru din China, după ce în urmă cu câțiva ani tatăl său a lucrat la o universitate din statul asiatic.
Viza K extinde actualele scheme de viză ale Chinei, incluzând viza R pentru angajații străini, dar reduce cerințele, cei care o solicită nemaifiind obligați să aibă deja o ofertă pentru un loc de muncă.
Vizele H-1B permit lucrătorilor cu competențe specifice (oameni de știință, ingineri și programatori etc.) să lucreze în Statele Unite pentru o perioadă inițială de trei ani, care poate fi prelungită până la șase ani. În 2025, posturile ocupate în bănci prin intermediul acestor permise de muncă au fost mai ales în domeniul tehnologic (inginerie software, analiză cantitativă, știința datelor). Decizia lui Trump a creat confuzie și frustrare în rândul companiilor care se bazau pe acest program pentru a aduce talente globale în diverse funcții.
‘Studenții care studiază în SUA sperau la o viză H-1B, dar în prezent există dificultăți în obținerea ei’, a apreciat Bikash Kali Das, un student indian la Universitatea Sichuan din China.
Beijingul percepe înăsprirea politicilor de imigrare din SUA ca pe o oportunitate de a atrage talente externe și de a atrage investiții globale’, susține Barbara Kelemen, de la compania Dragonfly.
Șomajul în rândul absolvenților chinezi de studii superioare rămâne ridicat, iar concurența este intensă pentru locuri de muncă în domeniul științific și tehnologic. Dar există un deficit de competențe pe care autoritățile vor să-l diminueze. Timp de decenii, China și-a pierdut talentele de top în favoarea țărilor dezvoltate, mulți rămânând să lucreze în SUA și Europa după ce și-au finalizat studiile acolo.
Mulți părinți chinezi încă văd educația occidentală ca fiind avansată și sunt deciși să-și trimită copii peste hotare, a afirmat Alfred Wu, profesor asociat la Universitatea din Singapore.
‘Piața forței de muncă se confruntă deja cu o concurență strânsă’, a apreciat Zhou Xinying, care face studii postuniversitare la Universitatea Zhejiang. Deși angajații calificați străini ar putea ajuta ‘la aducerea noilor tehnologii’ și la perspective internaționale diferite, ‘unii chinezi tineri aflați în căutarea unui loc de muncă ar putea resimți presiunea în urma introducerii vizei k’, a adăugat acesta.
Specialiștii în recrutare atrag atenția că angajații străini se pot confrunta cu diverse obstacole în China. În primul rând bariera lingvistică, apoi cenzurarea internetului de către autorități.
O țară cu o populație de aproximativ 1,4 miliarde de locuitori, China avea doar 711.000 angajații străini rezidenți în țară, în 2023.
Și Marea Britanie, Germania, Noua Zeelandă și Coreea de Sud își fac reclamă ca destinații alternative pentru angajații calificați care acum se confruntă cu obstacole suplimentare pentru a ajunge în SUA.
Eforturile Beijingului de recrutare a talentelor se concentrau în mod tradițional pe atragerea oamenilor de știință chinezi născuți în afara țării sau în teritoriile chineze de peste mări.
Eforturile recente includ subvenții pentru achiziționarea de locuințe, bonusuri de până la cinci milioane de yuani (702.200 dolari), care au stimulat revenirea oamenilor de știință chinezi născuți în SUA, în urma verificărilor sporite ale Washington asupra legăturilor cu China.
