COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE VITALIE CALUGAREANU:
Rusia a avertizat Republica Moldova cu privire la riscul escaladării tensiunilor în regiunea transnistreană, iar pretinsul „ministru” transnistrean de externe a amenințat cu introducerea regimului de vize pentru locuitorii din dreapta Nistrului și aplicarea unui impozit de 100% la „importul” în Transnistria a produselor fabricate de întreprinderile moldovenești.
După întâlnirea de miercuri a vicepremierului moldovean Victor Osipov cu ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, agenția rusă TASS a difuzat un comunicat al diplomației ruse în care Chișinăul este avertizat în legătură cu riscul escaladării situației la Nistru „ca urmare a intensificării retoricii provocatoare la adresa Transnistriei, pe fondul situației din Ucraina”.
Potrivit comunicatului citat, la întâlnirea Osipov-Karasin s-a discutat inclusiv despre accesul în Transnistria a militarilor ruși din contingentul de menținere a păcii care staționează în regiune, după ce Ucraina le-a interzis să mai tranziteze țara și după ce Chișinăul a expulzat, de la Aeroportul din Chișinău, mai mulți militari ruși: „Părții moldovenești i s-a atras atenția asupra acțiunilor de obstrucționare, sub false pretexte, a planului de rotație a militarilor ruși care fac parte din Grupul operativ de trupe ruse și din contingentul rus din componența forțelor comune de menținere a păcii”, menționează diplomația rusă.
Nina Ștanski vrea să scoată la „referendum” necesitatea negocierilor cu Chișinăul
Vizita în capitala rusă a vicepremierului de la Chișinău intervine în contextul în care regiunea transnistreană se confruntă cu o gravă criză economică. Într-o scrisoare adresată reprezentantului ONU în Republica Moldova, Dafina Gherceva, pretinsul „ministru” de externe al autoproclamatei republici transnistrene, Nina Ștanski, amenință cu introducerea regimului de vize pentru locuitorii din dreapta Nistrului, aplicarea unei taxe de 100% la „importul” în Transnistria a produselor fabricate de întreprinderile din dreapta Nistrului, cu naţionalizarea capitalului companiilor aflate în regiune, dar înregistrate la Chişinău, precum şi cu iniţierea dosarleor penale pe numele demnitarilor moldoveni „care nu vor respecta” aşa-zisa „constituţie” a autorpoclamatei republici.
În scrisoarea de șase pagini, pretinsa șefă a diplomației transnistrene relatează despre situația în care s-a pomenit regiunea separatistă ca urmare a ceea ce ea numește „blocadă economică impusă de Republica Moldova și Ucraina”: „Dacă regimul de blocadă intensificată se va păstra, mărimea reală a PIB-ului Transnistriei se va reduce în 2016 cu 4%, volumele producţiei industriale se vor diminua cu 12,4%, a comerţului cu amănuntul – cu 13%, iar comerţul extern – cu 14%. (…) În situaţia creată, Transnistria va fi nevoită să treacă la elaborarea şi aplicarea măsurilor de răspuns”. În afară de „măsurile de răspuns” menționate mai sus, Ștanski a mai enumerat revizuirea obligaţiunilor contractuale cu Republica Moldova şi limitarea tranzitului moldovenilor prin teritoriul Transnistriei. Mai mult, „contactele cu Republica Moldova vor fi rupte, iar subiectul privind raţionalitatea purtării negocierilor cu Chișinăul va fi supus unui referendum naţional”.
Expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi, susține că scrisoarea Ninei Ștanski reprezintă „o încercare de șantaj, bazată pe minciună” și a sugerat autorităților de la Chișinău să nu reacționeze prin replici, ci „să impună o politică de stat în vederea reîntregirii Republicii Moldova”. (…) „Sunt niște minciuni ale unei femei controlate de Moscova, care se bucură de regim liberalizat cu paşaport moldovenesc şi călătoreşte unde vrea. Chişinăul nu trebuie să reacționeze, iar ONU nu discută cu regimuri separatiste”, a comentat, la rândul său, analistul politic, Mihai Cernencu.
Rusia îl reactivează pe Voronin ca să bage Moldova în capcana neutralității
Pe de altă parte, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, comunistul Vladimir Vitiuk, a avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametșin. Cei doi au discutat un subiect controversat – despre un proiect de lege prin care forțele pro-ruse din Legislativul de la Chișinău urmăresc reconfirmarea statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova cu menținerea trupelor ruse în regiunea transnistreană. La 14 mai 2015, după discuții contradictorii îndelungate, deputații moldoveni au decis crearea unui grup de lucru „pentru analiza aspectelor juridico-constituționale și elaborarea proiectului de lege privind statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova”.
Comunistul Vitiuk i-a comunicat ambasadorului rus că unul din obiectivele grupului de lucru este „studierea unor concepte și practici internaționale referitoare la statutul de neutralitate permanentă, precum și a unor modele de neutralitate existente în Europa și în spațiul CSI”. Potrivit lui Vitiuk, consolidarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova, printr-o lege, care ar stipula principiile consolidării interne și externe a neutralității țării, ar putea contribui la concilierea societății moldovenești și la soluționarea problemei transnistrene, iar recunoașterea neutralității Republicii Moldova de către actorii internaționali ar aduce un echilibru social în țară”.
Ambasadorul rus s-a arătat dispus să acorde grupului de lucru, în limita competenței, asistență la nivel de experți.
Anterior, Vladimir Vitiuk a avut o întrevedere similară cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Michael Scanlan.
