“Cauzele fenomenului Călin Georgescu”, de Cristian Pantazi, ilustrează perfect genul de pseudo-analiză politică și pseudo-jurnalism care a sufocat, prin platformele și jurnaliștii care acționează ca propagandiști sub acoperire, mass-media românești și discursul public românesc și la care făceam aluzie în postarea anterioară.Textul este un exemplu de manual pentru această formulă. Lipsă totală de conținut analitic, o lipsă de conținut empiric real, un dispreț la adresa cititorului considerat sub nivelul la care un autor trebuie să-si justifice într-o manieră rațională, convingătoare și bazată pe fapte afirmațiile. Această improvizație contine de obicei și o combinație de etichetări, de demascari și turnătorie înaltă, iar piesa domnului Pantazi nu este lipsită de aceste elemente, scrie Dragoș Paul Aligică pe Facebook.
DRAGOS PAUL ALIGICĂ (n. 1966, Bucureşti) este doctor în ştiinte politice (Indiana University, Bloomington), în economie (ASE Bucuresti) şi in sociologie (Universitatea din Bucureşti). Este cercetător şi cadru didactic la James Buchanan Center for Political Economy, George Mason University, şi fellow la Hudson Institute, Washington DC. A predat la SNSPA, Bucureşti, şi a funcţionat ca expert şi consultant atât pentru organisme internaţionale precum Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, Banca Mondială şi United States Agency for International Development, cât şi pentru sectorul privat, lucrând pentru companii de consultanţă internaţională precum Booz Allen Hamilton. (sursă editura Humanitas)
CE SUSȚINE DRAGOS PAUL ALIGICĂ:
Compunerea încearcă să lege cauzal succesul electoral de etapă al lui Călin Georgescu, de evoluții identificate de domnia sa la nivelul unor instituții românești. Autorul face o serie de afirmații, care pot să fie adevărate, pot să fie false, sau pot să fie indeterminate. Rămâne la latitudinea cititorului să decidă care dintre aceste variante este cea adevărată în funcție de acces la date sau la raționamente pe care autorul nici măcar nu încearcă să le mimeze sau pur și simplu în funcție de umori și prejudecăți.
Nu aș reacționa la acest malpraxis jurnalistic comis din nou de d-l Pantazi dacă în contextul acestei piese, domnia sa nu ar face referire la un eveniment de la Academia Română la care se întâmplă că am participat si ma numeste.
(1) În primul rând, din motive care îmi scapă, domnia sa găsește problematic un întreg program national dedicat discuției situației și societății românești în secolul 21 și a traiectoriei și identității sale: „Proiectul național românesc în orizontul secolului 21”.
E dreptul domniei sale. Numai că atunci când sugerează argumentele, dovedește că nu numai că nu a înțeles despre ce e vorba în proiect, dar mai mult, comite o gafă imensă insultând toate seria de instituții naționale care fac parte din acel proiect: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Uniunea Scriitorilor din România, Casa Majestății Sale, Banca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională a României, Biblioteca Centrală Universitară din București. Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Municipiului București. Republica Moldova, reprezentată de Academia de Științe a Moldovei și de Universitatea de Stat din Moldova.
„Prin acest proiect”, scrie d-l Pantazi, dând o mostră de lipsă de onestitate care îl descalifică abject, “Academia Română „reevaluează” – de fapt pune de-a dreptul în discuție teza sincronizării între România și Occident, conceptul lui Eugen Lovinescu pe care se fundamentează intrarea României în UE și NATO”.
În imaginația propagandistic-retardat-juvenilă a domnului Pantazi, această discuție ii miroase a erezie naționalistă. Atât poate și atât înțelege domnul Pantazi erijat acum în cenzor ideologic al națiunii române și al instituțiilor culturale și academice ale acestei țări.
Faptul că domnul Pantazi își permite să jongleze stângaci cu vorbele, încercând să discrediteze acest proiect național major, mă face să-i adresez public în acest moment rugămintea să expliciteze public pe ce se bazează când își permite să chestioneze insultător un proiect de asemenea magnitudine și să-l târască în mocirla propagandei conjuncturale și regalrilor de conturi personale in care se complace.
(2) De asemenea, domnia sa face referire la un eveniment în cadrul acelui program. Este vorba de o conferință intitulată „Doctrine de dezvoltare a României” organizată de Institutul de Sociologie, Institutul de Cercetări Juridice și Centrul European de Studii în Probleme Etnice ale Academiei Române.
Din nou, fără să explice de ce, domnului Pantazi i se pare problematic acest eveniment organizat de 3 institute ale Academiei Române și la care au participat cercetători de la Academia Română, din mediul universitar român și membri ai Academiei.
Ar fi de interes pentru mine să discutăm în mod direct și deschis care este problema cu acest eveniment. Speranța mea sinceră este că domnul Pantazi sau G4Media, (unde s-a mai manifestat în acest sens odată, cred, sub pseudonim), nu au pretenția să execute epurări la Academia Română și să elimine sau concedieze pe acei membri sau angajați ai Academiei care nu se încadrează în criteriile constituționale, legale și profesionale ale libertății de expresie, libertății de asociere și libertății de mișcare în viziunea domniei sale si ale redactiei.
Sper de asemenea că domnul Pantazi și G4Media nu vor să se erijeze în acest moment în executanții la nivel național ai funcției de cenzură cu privire la temele discutate și la modul în care acestea sunt abordate în lumea academică și universitară românească.
Din nou: mi se pare foarte neprofesionist și iresponsabil să te lansezi în chestionarea și stigmatizarea unor evenimente la care NU AI PARTICIPAT ȘI AL CĂRUI CONȚINUT PROBABIL NU ÎL CUNOȘTI.
Ce jurnalism e asta? Ce analize politologică e asta? Ce judecăți de valoare sunt astea cu privire la evenimente discuții și argumente la care nu ai participat?!
În măsura în care asocierile politice sau orientările unor cetățeni români nu-i convin, trebuie să ne aducem aminte că și asocierile politice, orientările precum și asocierile mai puțin politice și mai puțin transparente ale domnului Pantazi pot să ridice în ochii altor concetateni semne foarte serioase de întrebare cu privire la justificarea prezenței în spațiul public drept jurnalist a domniei sale.
Deci tind să cred că ar trebui să fim mai circumspecți cu privire la lansarea în astfel de exerciții în care încercăm să interzicem indivizi, instituții sau teme de discuție, pentru că nu se știe niciodată când exact acest tip de abordare se poate întoarce împotriva noastră.
De pildă, eu consider că fiind mult mai chestionabile asocierile pe care domnul Pantazi pare să le aibă cu structurile care îi furnizează materiale pentru anchetele și dezvăluirile jurnalistice, si modul in care se insereaza domnia sa si G4Media in procesul politic si constituional national in momente cheie, decât puncte de vedere publice exprimate mai mult sau mai puțin fericit, mai mult sau mai puțin inspirate sau pur și simplu stupide care sunt formulate în mediul academic și intelectual.
În orice caz, în ciuda semnelor serioase de întrebare pe care le am cu privire la profesionalismul precum și la asocierile netransparente care par sa stea în spatele operațiunilor G4Media, nu mi-ar trece niciodată prin minte să sugerez public că G4Media ar trebui să fie desființată sau domnul Pantazi interzis, pe motiv că știe sau nu știe, conștient sau nu, ceea ce face domnia sa nu e jurnalism ci este activitate de propagandă și execuție de măsuri active în spațiul public românesc.
Dar ca să nu deviem în această zonă tenebroasă și polemică, vreau să revin într-un spirit constructiv și cu rugămintea ca d-l Pantazi să explice mai precis ce i se pare problematic în evenimentul respectiv, și ce îl justifică să publice lista participanților la acel eveniment, într-un text care are titlul de mai sus, „Cauzele fenomenului Călin Georgescu”, și a unui context care generează un argument negativ si stigmatizant prin asociere care îi leagă pe cei de mai sus în bloc de domnul Georgescu.
În măsura în care există vreo legătură punctuală între participanți sau cele discutate acolo și tema articolului, îl rog să expliciteze chestiunea asta și să precizeze care sunt termenii și problemele pe care vrea să le aducă în discuție. Putem discuta. Sau poate dezbate sau polemiza direct cu cei care ii vizeaza.
Nu-mi dau seama dacă domnul Pantazi jucandu-se iresponsabil cu cuvintele, înțelege că murdărește numele unor cercetători onești, al unor autori de lucrări fundamentale cu privire la problemele dezvoltării României, oameni care nu au absolut niciun fel de legătură nici cu domnul Georgescu, nici cu domnul Pantazi, nici cu structurile din spatele domnului Georgescu, nici cu structurile din spatele domnului Pantazi, și razboiul dintre ele, ci pur și simplu studiază temele respective și încearcă să participe la dezbaterea publică românească în jurul lor.
Și ca să nu rămână toată povestea asta la ideea unui schimb de replici între un jurnalist insolent care își depășește cu mult atribuțiile profesionale, pregatirea și capacitățile intelectuale și responsabilitățile publice, și cineva care vede institutia sa în mod cu totul abuziv ținta malpraxisului acestuia, am să-i fac o propunere domnului Pantazi.
Din fericire, înregistrarea acelei conferințe există. Ma rog, exista o a doua copie, oficiala.
Am să i-o pun la dispoziție la cererea domniei sale și am să-l rog ca după aceea, în mod public, împreună să avem o discuție punctuală pe marginea conferinței, în care să avem în vedere toate aspectele pe care domnia sa le găsește problematice în discuțiile care au avut loc sub egida Academiei. Mă refer evident nu doar la intervențiile mele ci și, inclusiv, intervențiile persoanelor vizate de domnia sa și care se află pe indexul inchizitorial al domniei sale.
Îmi ofer disponibilitatea de a avea această discuție față către față, în mod public și direct, în fața publicului românesc interesat.
Înregistrarea conține toate prezentările, plus discuțiile de la sfârșitul prezentărilor, când publicul a intervenit cu întrebări și comentarii. Așadar, înregistrarea este completă. Nimic nu s-a spus sau făcut acolo care să nu fie înregistrat. Se poate corobora cu inregistrarea cealalta, la care tind sa cred ca situl jurnalistic pe care il reprezinta poate avea acces daca „ancheta jurnalistica” o cere.
În spiritul transparenței, profesionismului, probității intelectuale, libertății de expresie, îl invit pe domnul Pantazi să avem această discuție.
În cazul în care refuză această întâlnire, rugămintea mea este să înceteze activitățile de măsuri active pe care le întreprinde în momentul de față în zona mea de competență și de interes: respectiv zona academică, științifică și a dezbaterii publice intelectuale.
Răul făcut de domnia sa în ceea ce privește dezbaterea publică privind COVID-ul, privind Ucraina, privind evoluțiile electorale din Europa și Statele Unite este imens. De fiecare dată domnia sa si G4Media și-au arogat competențe științifice, profesionale și de autorități epistemice pe care nu le au și nu au legitimitatea să le exercite.
Ajunge! Nu mai este nevoie să vă mai inserați nici dumneavoastră, nici G4Media, nici combinatiile care par să stea în spatele dumneavoastră, în dezbaterea națională intelectuala cu privire la România, cu privire la identitatea sa și cu privire la destinul său în secolul 21.
Inițiativa Academiei Române este unul dintre cele mai importante proiecte de acest fel pornite în România în ultimii 30 de ani.
Vă rog să nu mai îndrăzniți niciodată, nici dv nici cei din spatele dumneavoastra să murdăriți acest proiect și să insultați comunitatea academică și științifică românească asa cum v-ați permis în abjecta intervenție publică pe care ați prezentat-o în contextul de criză și dramatic prin care trece această țară, publicului românesc, drept analiză politică.
Țara asta și publicul românesc merită in acest al 12-le ceas, altceva, mai bun, de la jurnaliștii ei.
