Comunicatul DNA dupa audierea miercuri a fostului judecator CCR, Toni Grebla:
În completarea comunicatului nr. 476/VIII/3 din 10 martie 2015, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de următoarele persoane:
GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României și judecător la Curtea Constituțională, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– trafic de influență, în formă continuată(2 infracțiuni),
– fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale),
PRUNDIANU MIHAI, administrator al unei societăți comerciale, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată,
GRECU GHEORGHE, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– spălare de bani,
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2008 – 2012 ( cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.
Concret, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.),
În perioada 2009 – 2015, inculpatul Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins și primit, direct și indirect, de la suspectul Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:
– 360.269,42 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăți struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) și
– 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).
Și de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei.
În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcțiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să precizeze în declarațiile de avere, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafață de 10.000 mp, situat în județul Gorj.
În perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanțare și realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al exploatației agricole.
Concret, suspectul Grecu Gheorghe a ascuns și a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății bunurilor și drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalități:
– a acceptat transferul proprietății exploatației agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condițiile în care, în aceeași perioadă, apărea ca salariat al Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia,
– a avut cunoștință de existența unei convenții comerciale verbale, între Toni Greblă și Prundianu Mihai, privind punerea în comun de bani, mijloace și muncă pentru realizarea unei exploatații agricole de creștere și valorificare a struților,
– a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obținerii de subvenții de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014,
– a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.
Aceste acțiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor în curs și a cheltuielilor salariale și 37.193 lei, cu titlu de subvenții obținute de la APIA, în perioada 2010 – 2014.
În perioada respectivă, suspectul Grecu Gheorghe a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei.
Suspecților Grecu Gheorghe, Prundianu Mihai și inculpatului Toni Greblă li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307, respectiv 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
