Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord în noaptea de vineri spre sâmbătă cu privire la o reformă a regulilor bugetare ale Uniunii Europene (UE) menită să garanteze redresarea finanţelor publice şi să păstreze în acelaşi timp investiţiile, transmite AFP.
Textul discutat de mai bine de doi ani este criticat pentru marea sa complexitate şi respins de parlamentarii de stânga, care îl văd ca pe un instrument prin care se instalează austeritatea în Europa.
Presaţi de timp, negociatorii au ajuns în cele din urmă la un acord după 16 ore de discuţii. Având în vedere întârzierile procedurale, a fost absolut necesar să se concluzioneze astfel încât textul să poată fi votat în şedinţa plenară de la Strasbourg în primăvara acestui an, înainte de pauza parlamentară ce precede alegerile europene din iunie.
Acordul la care s-a ajuns va permite statelor membre să aplice noile reguli în acest an pentru bugetele lor pe 2025.
Noile reguli „vor contribui la echilibrul şi viabilitatea finanţelor publice, la reformele structurale, la promovarea investiţiilor, la creştere şi la crearea de locuri de muncă în UE”, a afirmat pe X preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
Reforma urmăreşte modernizarea Pactului de Stabilitate, creat la sfârşitul anilor 1990, ce limitează deficitul administraţiei publice pentru fiecare ţară la 3% din PIB şi datoria la 60%. Considerat prea drastic, acest cadru nu a fost niciodată respectat cu adevărat şi era considerat învechit.
Confirmând aceste cote emblematice, noul text face puţin mai flexibilă ajustarea solicitată ţărilor UE în cazul unor deficite excesive. Concret, prevede ca statele să îşi prezinte propria traiectorie de ajustare pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, oferindu-le mai mult timp dacă realizează reforme şi investiţii. Va fi acordată importanţă evoluţiei cheltuielilor, un indicator considerat mai relevant decât deficitele, care pot fluctua în funcţie de nivelul de creştere.
Ţările îndatorate din sudul Europei, precum Franţa, au insistat pe flexibilităţi suplimentare, în timp ce ţările aşa-zise „frugale” din nordul Europei, în spatele Germaniei, au cerut mai multă rigoare.
În Parlamentul European, proiectul este susţinut de liberalii din Renew şi de o mare majoritate a grupului social-democrat (S&D). Verzii şi anumiţi aleşi ai S&D îl resping însă în bloc, la fel ca stânga radicală. Aceşti europarlamentari denunţă o revenire la austeritate după trei ani de suspendare a regulilor bugetare europene în faţa şocului pandemiei şi a războiului din Ucraina.
