Afacerea useristo-moldovenească de la Banca Națională de la Chișinău

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Republica Moldova devine tot mai mult un teritoriu în care pare că forțe înalte fac experimente politico-sociale, altfel nu se explică seria bizareriilor care se petrec acolo, ultima fiind năucitoarea desemnare peste noapte a Ancăi Dragu în funcția de guvernator al Băncii Naționale de peste Prut, în decurs de, practic, cîteva ceasuri, și cu încălcări de legislație și proceduri care ar putea crea serioase probleme.

În Moldova e stare de urgență de trei ani încoace, nu e clar de ce, și nici cînd se va renunța. În Moldova se închid televiziuni și ziare peste noapte sub diverse pretexte. În Moldova, partidul Maiei Sandu vine cu o propunere șocantă de modificare a Constituției pentru a da dreptul parlamentarilor să facă business. În Moldova, nici acum nu e clar de ce a demisionat în februarie premierul Natalia Gavrilița, ori de ce trei noi miniștri din guvernul Recean au fost anunțați public abia în momentul depunerii la Președinție a jurământului de învestire, în iulie. Tot în Moldova avem un partid bine cotat, ”Șansa”, care e scos în afara legii și de pe listele de vot cu cîteva zile înaintea alegerilor locale pe motiv că e nedemocrat, apoi justiția îl repune în drepturi, dar alegerile s-au dus. Un alt partid, ȘOR, e scos tot în afara legii de către Curtea Constituțională.
Ultima ciudățenie s-a produs în ultimele 48 de ore, luînd pe nepregătite nu doar Moldova, ci întreaga Românie.

Mai precis, de joi pînă vineri, am avut următoarele evenimente la Chișinău:

– Joi, șeful băncii centrale din Republica Moldova, Octavian Armaşu, a fost demis de către parlament pentru că nu ar fi luat măsuri după frauda din 2014-2015, când un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al ţării.
– Tot joi, președinta Moldovei, Maia Sandu, semnează decretul prin care româncei Anca Dragu i se acordă cetățenia Moldovei, în temeiul legislației de peste Prut care permite asemenea demers atunci cînd e vorba de ”interesele naționale”.
– Vineri, numele fostului ministru român de Finanţe, Anca Dragu, e anunțat ca propunere pentru a fi noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei de către Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova. 
– Vineri, Anca Dragu se declară onorată și depune rapid jurmîntul de cetățean al republicii.
– Tot vineri, ea e audiată în Comsia Juridică, apoi e votată în plenul parlamentului.
– Tot vineri, Dragu dezvăluie că a început discuțiile cu autoritățile de la Chișinău cu cîteva luni în urmă, dar pentru funcția de viceguvernator, ideea cu funcția de guvernator plin fiind lansată abia joi: ”Această situație a apărut de ieri și atunci am discutat pentru a prelua funcția de guvernator al BNM” spune Dragu.
– Numirea Ancăi Dragu devine operațională de vineri, conform Hotărîrii adoptate de parlament.

Tragem linie sub informațiile oficiale și adunăm:

De ieri, Banca Națională a Moldovei e condusă de un senator al României, care încă nu a demisionat. Legislația îi lasă, e drept, un interval de timp în care poate renunța la demnitatea de senator, dar e curios că Dragu nu a făcut pînă acum nicio referire la asta, măcar de ochii publicului. Lucru care conturează o ipoteză interesantă: în condițiile în care hotărîrea parlamentului poate fi atacată la Curtea Constituțională, iar opoziția deja a anunțat că va face asta, Anca Dragu așteaptă să fie sigură că noua funcție rămîne definitivă mai înainte de a părăsi Senatul României. Dacă nu, rămîne bine-mersi la București.

Problemele adevărate vin din altă direcție, însă.
Calitatea de senator al României este una de demnitate publică, iar Constituția spune la art.16 că aceste funcții pot fi ocupate doar de cetățeni cu domiciliul în România.

Legea băncii naționale din Moldova prevede, pe de altă parte: ”Candidaţi la funcţia de membru al Consiliului de administraţie pot fi persoanele care deţin cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară, au reputaţie ireproşabilă şi o experienţă de muncă de 10 ani în domeniul financiar şi monetar şi pentru numirea în funcţie nu au obstacolele specificate la art. 27”.

Codul civil prevede, la art.86, că ”o persoană fizică nu poate să aibă în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă, chiar şi atunci când deţine mai multe locuinţe”.

Dacă Anca Dragu și-a mutat deja domiciliul în Moldova, pentru a se încadra în prevederile legale, ea trebuia să își piardă automat calitatea de senator. Nu avem asemenea informații, însă.
Dacă ea continuă să aibă domiciliul în România, nu putea fi numită guvernator al Băncii din Moldova.

Indiferent de conotațiile legale, ceea se s-a întîmplat joi și vineri la Chișinău încalcă grosolan toate normele democrației. Pentru că o componentă majoră a democrației este transparența decizională, și numai naivii ar putea crede că situația de la Banca Națională s-a reglementat în mai puțin de 24 de ore.

Opoziția din Moldova se mobilizează, deputații ai partidului BCS Vlad Batrîncea, Bogdan Țîrdea și Diana Caraman susținînd azi un briefing în cadrul căruia s-au exprimat categoric împotriva intenției guvernării de a numi în funcția de guvernator un cetățean străin.

În cadrul briefingului, Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului, a atenționat că partidul Maiei Sandu „încalcă legea cu privire la BNM atunci când intenționează să aducă în fruntea acestei instituții un cetățean dinafara țării, care nici nu deține cetățenia RM”.
„Din presa română am aflat că doamna deja a primit cetățenia RM. Vom verifica cât de legal a fost dobândită cetățenia, or, conform legii cu privire la BNM, candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale nu poate fi un cetățean al altei țări, exponent politic sau membru al unui partid. Dar, am văzut că până la examinarea acestei chestiuni în Parlament, președintele partidului USR român a felicitat deja RM cu această desemnare și numire”, a remarcat Vlad Batrîncea.
El a mai spus că asemenea „acțiuni reprezintă o bătaie de joc față de legile RM, Constituția RM, față de Banca Națională și față de bunul simț”.

Foarte spectaculos, o reacție de protest a avut și FMI:

”Am luat act de acțiunile întreprinse brusc de Parlament aseară pentru demiterea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu. Audierile și luarea deciziei au avut loc foarte rapid, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă a fost asigurată corectitudinea procesului dat, și anume efectuarea unei analize și evaluări profesionale și juridice într-o manieră adecvată și completă”, a menționat Svetlana Cerović, reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova.

Să o spunem pe șleau: ceea ce s-a întîmplat la Chișinău joi și vineri nu a fost o manifestare a democrației, ci un blitzkrieg. A fost ceva similar cu ceea ce occidentul a denunțat vehement ca fiind o lovitură de stat în România anului 2012, cînd PSD, PNL și PC l-au suspendat pe președintele României, pe cei ai Parlamentului, au trecut Monitorul Oficial în subordinea guvernului, au revocat Avocatul Poporului și au modificat prin OUG atribuțiile CCR. Totul pe repede înainte.

În mod firesc, evenimentele de la Chișinău ar merita atenția cancelariilor occidentale, din punctul de vedere al procedurilor la care s-a recurs.
Pînă atunci, nu ne rămîne decît să ne întrebăm cui folosește blitzkriegul de la Chișinău. Pentru că e clar că doar forțe și interese foarte mari au putut genera o asemenea desfășurare de forțe, trecîndu-se tăvălug peste legi, constituții și principii morale.