Într-o dezbatere plenară privind relațiile Serbia-Kosovo și situația din nordul Kosovo din 3 octombrie, în prima sesiune plenară din această lună de la Strasbourg, deputații europeni au condamnat ferm violențele din luna precedentă și au îndemnat cele două părți să revină la dialogul facilitat de UE pentru normalizarea relațiilor.
În data de 19 octombrie, în cadrul celei de-a doua sesiuni plenare de la Strasbourg a acestei luni, parlamentarii europeni au dezbătut și votat rezoluția intitulată Evoluții recente în dialogul Serbia-Kosovo, inclusiv situația din municipalitățile din nordul Kosovo
Textul condamnă în cei mai fermi termeni posibili atacul asupra ofițerilor de poliție kosovari de către paramilitari sârbi în 24 septembrie 2023 și îndeamnă toate părțile să detensioneze situația din nordul Kosovo, solicitând Serbiei și Kosovo să denunțe toate formele de violență și acte de provocare și să lucreze în mod activ pentru o soluționare pașnică a disputelor prin dialogul facilitat de UE.
Deputații europeni urmăresc îndeaproape investigațiile în curs ale autorităților kosovare și îndeamnă Serbia să coopereze pe deplin și să-i aducă în fața justiției pe cei responsabili de atac.
În cazul în care ancheta constată implicarea directă a statului sârb în atacurile din 24 septembrie, Comisia ar trebui să înghețe fondurile furnizate Serbiei în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare III, spun deputații europeni.
Rezoluția solicită Comisiei să acționeze ca un intermediar onest în procesul de normalizare și să elaboreze și să prezinte o foaie de parcurs transparentă și ambițioasă pentru calea Kosovo către integrare până la sfârșitul anului 2023.
Profesorul Vlad Nistor, deputat al Parlamentului European în cadrul Grupului Partidului Popular European (PPE), în calitatea sa de membru al Comisiei de Afaceri Externe (AFET), al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) și al Subcomisiei pentru Drepturile Omului (DROI) din forul legislativ european, a prezentat o scurtă opinie pe acest subiect.
Domnul Nistor a subliniat că aceste tensiuni și violențe reapar și se întețesc, în ciuda eforturilor constante și oneste ale Uniunii Europene de a stabiliza relațiile dintre cei doi vecini, prin oferirea unei perspective de integrare.
Un factor agravant serios îl reprezintă amestecul forțelor externe, în special cel al Federației Ruse, un stat foarte implicat și în regiune și extrem de apropiat de puterea de la Belgrad. De asemenea, în Bosnia Herzegovina, rezultatele nocive ale ingerințelor Rusiei sunt evidente; acolo, liderul Republicii Srpska, Milorad Dodic, un aliat declarat al lui Putin, seamănă constant discordie în fragilul stat multietnic.
Pe de altă parte, trebuie luată în considerare și reticența total neconstructivă a guvernului de la Priștina, condus de Albin Kurti, cu privire la implementarea unui aranjament ce ar mulțumi măcar parțial comunitatea sârbilor din Kosovo. Ambele tabere continuă să de manifeste într-o logică confruntațională permanentă, neconstructivă, ce reușește să exaspereze pe toți partenerii internaționali de bună credință.
