Dacă ne îngrijim cultura şi ne păstrăm identitatea, vom avea şi capacitate de acţiune, a declarat ministrul ungar al culturii şi inovării, János Csák, sâmbătă, la Rimetea, la deschiderea „Ziua Duna”.
Ministrul a amintit că anul acesta, Ungaria sărbătoreşte trei evenimente care au avut loc în urmă cu două sute de ani: în 1823, Kölcsey Ferenc a finalizat manuscrisul Imnului Naţional, s-a născut Petőfi Sándor, iar Madách Imre a început să scrie Tragedia omului.
Aceasta este rădăcina culturii maghiare, care este atât de puternică şi densă, încât atunci când vorbim de apartenenţă, ea nu este doar o iluzie sau o visare la trecut, ci “îngrijirea acestor rădăcini”, a spus ministrul. Prin urmare, este important ceea ce Duna Médiaszolgáltató Zrt. (entitatea care coordonează agenţia de ştiri, televiziunea şi radiodifuziunea publică din Ungaria) face la Rimetea.
“Trebuie să avem grijă de această cultură, ea reprezintă comoara noastră comună”, a spus politicianul ungar.
Potrivit lui János Csák, trebuie să ne păstrăm limba maternă, şi nu doar limba maternă vorbită, ci şi limba maternă dansată şi cântată. Comoara culturală unică pe care o deţinem, a adăugat ministrul.
Cultura ne conferă identitate, fără cultură suntem ca nişte fire de praf care zboară în vânt, a subliniat Csák. Dacă ne îngrijim cultura şi ne păstrăm identitatea, vom avea şi capacitate de acţiune, a arătat politicianul.
János Csák a explicat că în Bazinul Carpatic este nevoie de familii puternice din punct de vedere economic şi încrezătoare din punct de vedere cultural. Suntem maghiari, nu putem aştepta miracolele, trebuie să ni le facem singuri, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, lecţiile destinului maghiar reprezintă celălalt pilon al culturii maghiare. Timp de 1100 de ani, maghiarii au trăit mereu într-o regiune de graniţă şi indiferent ce armate au trecut prin zonă, maghiarii au rămas aici, a relatat Csák.
Aceasta este baza identităţii noastre, nu putem renunţa la asta, şi nici la tradiţiile iudeo-creştine sau învăţăturile strămoşilor noştri, a spus oficialul ungar.
În discursul pe care l-a susţinut, Anita Altorjai, director general al Duna Médiaszolgáltató Zrt., a vorbit despre faptul că apropiindu-ne de Ziua Solidarităţii Naţionale, “Ziua Duna” organizată de entitatea care coordonează agenţia de ştiri, televiziunea şi radiodifuziunea publică din Ungaria are loc la Rimetea pentru a noua oară. Directorul general a relatat că acesta, în centrul evenimentelor de la Rimetea se află Petőfi Sándor, poetul maghiar născut în urmă cu 200 de ani, spiritul său urmând să fie evocat de expoziţii, concerte şi discuţii literare.
Cele mai importante sarcini ale presei publice includ păstrarea moştenirii imateriale a maghiarilor de peste graniţă, respectiv prezentarea şi transmiterea valorilor sale istorice şi culturale tuturor maghiarilor, indiferent că trăiesc în Bazinul Carpatic sau în alte colţuri ale lumii, a subliniat directorul general. Datoria este aceea de a contribui la păstrarea culturii maghiare, identităţii naţionale şi limbii materne, de a asigura contactul cu patria-mamă şi de a întări sentimentul unităţii naţionale, a mai spus Altorjai.
Aceasta a mai punctat că scopul evenimentelor de la Rimetea este acela de a întări sentimentul unităţii naţionale prin intermediul unor spectacole, concerte şi programe dedicate tinerilor şi vârstnicilor, cu artişti sosiţi din toate regiunile locuite de maghiari.
În discursul susţinut, Szilárd Demeter, directorul Muzeului Literaturii Petőfi din Budapesta, a vorbit despre faptul că discursul public de astăzi conţine un mix din patru concepte: loc natal, ţară, stat şi patrie, iar cu ocazia zilei solidarităţii naţionale merită să clarificăm aceste concepte.
“Norocos este cel care poate spune că locul său natal şi patria sa se află în cadrul aceloraşi graniţe, ghinionist este cel care nu are nici loc natal, nici patrie, ci doar o ţară”, a declarat politicianul născut în Secuime. Folosindu-se de propriul exemplu, acesta a spus că locul său natal este Secuimea, se simte acasă în Transilvania, iar Ungaria este patria sa.
În ultimele decenii, celor care aparţin de acele zone care au fost despărţite de patria-mamă a fost greu să li se explice cum a fost să iubeşti patria al cărei cetăţean nu ai fost, care s-a lepădat de tine, însă datorită deceniilor de construire a politicilor naţionale, astăzi este un sentiment foarte plăcut să mergi de acasă, tot acasă.
“Solidaritatea naţională nu depinde de graniţele naţionale actuale, ci de patriotismul profund, visceral”, a spus Szilárd Demeter, adăugând că acest lucru ni l-a arătat şi Petőfi Sándor, şi autorul Imnului Naţional, Kölcsey Ferenc.
