Astăzi, sărbătorim Ziua Unirii Basarabiei cu România. Această sărbătoare a fost instituită la propunerea mea prin legea 36/2017. Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Rusia nu a uitat și a căutat continuu să se răzbune pe românii din Basarabia pentru faptul că au ales să se unească cu Țara-Mamă, România. Așa a înființat, în 1924, în cadrul Ucrainei, o Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) cu scopul de a provoca continuu România, afirmă pe Facebook europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP.
În 1939, prin Pactul secret Ribbentrop-Molotov s-a înțeles cu naziștii pentru anexarea Basarabiei. În 1940, la 26 iunie, Kremlinul a dat un ultimatum Regelui Carol al II-lea prin care a cerut ca Basarabia și Nordul Bucovinei (care nu era parte a înțelegerii cu Hitler) să fie cedate URSS. Moscova invoca în ultimatumul dat României că majoritatea populației din Basarabia este formată din ucraineni. Scopul acestui fals era, de fapt, să inducă în eroare opinia publică internațională. Iar mai apoi, să cedeze sudul și nordul Basarabiei, precum și Nordul Bucovinei Ucrainei.După anexare, în acest ținut a început un proces inuman de deznaționalizare. Cuvântul român a fost interzis, limba română interzisă, iar oamenii politici, funcționarii din administrație, preoții, profesorii, scriitorii, jurnaliștii care nu s-au refugiat în România au fost executați sau deportați in Siberia. Din 1944 până în acest an “limba moldovenească” a reprezentat arma lingvistică prin care Rusia a dorit să mențină influența politică asupra românilor basarabeni.Anul acesta, Parlamentul de la Chișinău a luat decizia firească de a elimina complet sintagma “limba moldovenească” și de a o înlocui, atât în Constituție, cât și în toate legile din R. Moldova adaptate în ultimii 30 de ani, cu limba română. În prezent, peste 50% din populația R. Moldova deține și cetățenia română. Iar apropierea de România a devenit o necesitate și o opțiune pe care nimeni nu are dreptul să o pună sub semnul întrebării. Unirea, în condițiile respectării dreptului internațional și a acordului de la Helsinki, a R. Moldova cu România pare să fie calea cea mai sigură și mai scurtă pentru ca cetățenii de peste Prut să fie în siguranță alături de toată Uniunea Europeană. La București și Bruxelles, acest scenariu nu trebuie să lipsească de pe masă atât timp cât Moscova nu ratează nicio ocazie de a-și manifesta pretențiile față de R. Moldova.La mulți ani, dragi români din Basarabia!, mai spune Tomac.