de Elena Radu, avocat
E o caterinca proiectul de Lege privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic – dispare independenta și libertatea avocatului și secretul profesional. Mai mult, avocații devin vârf de lance pentru introducerea portofelului digital în România, sub promisiunea oferirii unor gratuități și a confortului
Dacă nu știi ce înseamnă unele noțiuni de prin proiectul de lege ” Propunere legislativă privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic”, ce prevăd actele normative la care se face trimitere prin el și nu știi ce proiecte legislative sunt pe flux, poți să crezi că plouă cu beneficii pentru avocați.
Doar este an electoral la avocați (sunt alegeri pentru organele de conducere) și s-au gândit avocații parlamentari, împreună cu ministrul digitalizării Burduja să facă un proiect de lege cu dedicație pentru avocați să îi umble de bani, să le ofere confortul, astfel încât avocații să îi voteze drept mulțumire pe binefăcătorii lor (avocații parlamentari) ca membri în organele de conducere.
Dacă citim proiectul de lege de la cap la coadă, vedem următoarele:
1. Avocații și formele de exercitare a profesiei (cabinete, societăți de avocatura etc) devin eligibili la bani europeni prevăzuți în nu mai puțin de 7 capitole din PNRR.
Știți câți bani sunt prevăzuți în capitolele respective în PNRR? Destui, să tot fie.
Da, devin eligibili avocații, sunt și bani de păpat… mulți, dar mai e și Luluța.
Ce dosare penale se fac pe fondurile europene …. dacă ești fraier, te bagi în gura lupului. Când deranjezi, vine lupul să te întrebe ce îți mai face blana. Și unora li se mai duce cheful de apărare a intereselor clienților.
Sunt curioasă, dacă ar deveni lege acest proiect, câți avocați s-ar încumeta să acceseze fonduri din PNRR. Sau mai bine zis, câți ar fi dispuși să renunțe la independență pentru bani. Probabil unii care au trăit într-o bulă și nu știu ce se întâmplă în mediul înconjurător sau unii care cred că au spate și i-ar apăra prietenii la infinit.
Ba mai mult, prin proiectul acesta de lege se prevede că orice achiziție de echipamente IT (software și hardware) este cheltuială integral deductibilă, prin derogare de la Codul Fiscal.
Nu știu în ce constă derogarea de la Codul Fiscal, poate în cazul în care le achiziționezi astfel de bunuri dar nu le folosești tu ca avocat în exercitarea profesiei. Le cumperi și le faci cadou altora să le folosească. Poate chiar la prieteni, că cine împarte parte-și face și e prieten bun, trebuie recompensat.
Așa că uitându-mă eu la articolul 20 din proiectul acesta de lege, cu toate că pare că ar face un mare cadou avocaților, mi se pare mie așa …. că e mai mult o portiță băgată pentru sifonatul unor bani care vin de la UE.
Și-acum încep să înțeleg și de ce unii au sărit repede să susțină proiectul de lege invocând că l-ar dori avocații, în condițiile în care pe avocați nu i-a întrebat nimeni vreodată dacă vor un asemenea proiect de lege.
Deci, să fie bine ca să nu fie rău, să fie pace pe pământ și să mănânce și gura tuturor ceva.
2. Să continui cu beneficiile … aparente:
a) Scapă avocații de griji. La mare, la soare, pe plaja, în vârf de munte, de oriunde își va putea avocatul desfășura profesia, fără griji.
Nu mai e condiționat de loc și timp, pentru că își poate exercita toată profesia în ”format electronic”.
Semnează și contractul cu clientul, oferă și consultanță, asistă și în instanță, depune și cereri, ridică și documente pentru client, desfășoară orice activitate în formă electronică.
Trai nenică, ce vă spuneam? De oriunde va putea face avocatul bani și va fi fericit … aparent (și după aia, dacă pică avocatul în capcana și acceptă să devină lege proiectul acesta, aceeași fericire aparentă se va vinde și celorlalți cetățeni, că le spun avocații ce bine le-ar fi).
Dar, să vedem cât de bine le-ar fi avocaților.
Este acest confort care li se oferă așa … degeaba?
Păi nu prea e, pentru că:
i) Nu desfășoară avocatul activitatea profesională în format electronic de capul lui.
ii) Întâi trebuie să fie autorizat de UNBR, să existe într-o listă a UNBR cu avocații autorizați să desfășoare activități profesionale în format electronic și să își desfășoare activitatea profesională numai prin intermediul portalului E-UNBR.
Dacă nu se conformează, avocatul suferă niște sancțiuni:
– disciplinare: dacă îndeplinește acte și proceduri avocațiale electronice, fără să respecte ce zice legea aceasta de s-ar adopta;
– penale (închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă): dacă efectuează activități specifice profesiei de avocat în format electronic, fără drept, adică neautorizat de UNBR în sensul acesta (că doar desfășurarea activității profesionale în format electronic se face în baza legii noi, Legea 51/995 doar o completează).
Oare o fi bine așa?
Că doar și acum mare parte din activități le poate face avocatul și electronic:
redactează acțiunea, băgă semnătura electronică, o trimite pe e-mail, gata activitatea electronică și nu îi mai trebuie niciun portal din acela securizat de ”băieți”. N-are treabă acum nici UNBR-ul , nici STI-ul, nici SRI-ul, nici ADR-ul, nimeni cu activitatea avocatului și nici de relația lui cu clientul, că doar este profesie liberă și independentă și mai trebuie să aibă și activitatea confidențială și să păstreze secretul profesional. Dar, se pare că unora le pute atâta independență și confidențialitate.
b) Primește avocatul gratis de de toate, dacă vrea:
– Semnătură electronică de la STS;
– acces gratuit și nelimitat la orice bază de date publică și la serviciile furnizate prin Platforma Națională de Interoperabilitate, în condițiile Legii nr. 242/2022, Legii nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informațiilor din sectorul public și a OUG nr. 89/2022 (cloud-ul guvernamental);
– identitate digitală generată prin Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală, denumită în continuare PSCID (care nu există prevăzută în nicio lege, a apărut într-un HG nr. 1606/28.12.2022 la ”și altele”);
Oare ce e gratis este bun sau o fi cu adevărat gratis?
Avocații ar trebui să știe cel mai bine că nu e nimic gratis pe lumea asta. Orice are un cost, cost care în situația dată ar cam fi: confidențialitatea și secretul corespondenței cu clientul, oferirea propriilor tale date personale atunci când vrea identitate digitală printr-o platforma digitală și vrea să fie într-o bază dintr-un cloud guvernamental.
Fără să bată la ochi și fără să se pună accent prea mare accent în proiectul de lege, se fac niște trimiteri la Regulamentul UE nr. 910/2014, de vreo 3 ori (”potrivit”, ”cu respectarea”, ”se completează” cu Regulamentul UE nr. 910/2014).
Regulamentul UE are putere de lege la nivel național, este direct aplicabil și obligatoriu și se aplică în forma în vigoare după fiecare modificare și completare.
Or, Regulamentul UE nr. 910/2014 tocmai este în procedură de modificare și completare la nivel UE.
La data de 03.06.2021, Comisia Europeană a depus în Parlamentul European ”Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea unui cadru pentru identitatea digitală europeană” nr. COM(2021) 281 final (https://secure.ipex.eu/…/082d29087b5998dd017b6371b2e545b3).
Or, această propunere de modificare a Regulamentului UE 910/2014 prevede tocmai INTRODUCEREA IDENTITĂȚII DIGITALE UNICE/PORTOFELUL DIGITAL.
c) Portalul E-UNBR prin intermediul căruia și-ar desfășura activitatea electronică avocații (pentru că este singurul cu privire la care acordă UNBR autorizare) poate să funcționeze, gratuit, cu ajutorul STS și SRI, aceștia oferind gratuit, la solicitarea UNBR, securitatea cibernetică a portalului E-UNBR (condițiile de asigurare a securității cibernetice se stabilesc prin convenție încheiată între UNBR și SRI), precum și sistemul de comunicații al portalului E-UNBR (condițiile de asigurare a sistemului de comunicații se stabilesc prin convenție încheiată între UNBR și STS).
In proiect, aparent, UNBR poate opta daca vrea ca SRI si STS sa îl ajute la securitatea sistemului de comunicații si securitatea cibernetica a portalului E-UNBR.
Numai că acea opțiune nu prea există în realitate, deoarece orice ar vrea UNBR să facă cu societăți private trebuie să își dea acordul prealabil ADR (Autoritatea de Digitalizare a României).
Așa că poate să îi spună ADR că nu îndeplinește niciun privat condițiile (sau soluția tehnică pe care a propus-o privatul nu îndeplinește condițiile). Astfel, singura opțiune ajunge să fie SRI și STS, că doar e gratis, nu?
Mai mult, ADR , SRI și STS pot să oprească oricând funcționarea portalului și implicit activitatea profesională a avocaților în sistem electronic.
În plus, toate Portalul E-UNBR trebuie să respecte principiul interoperabilității reglementat prin Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Portalului național de interoperabilitate și să fie apt de a se interconecta cu Portalul Național de Interoperabilitate, cu Registrul Național al Registrelor, precum și cu oricare alt sistem electronic național sau registru public de date necesar identificării clienților și exercitării profesiei.
Cu alte cuvinte, Portalul E-UNBR, indiferent daca se apelează sau nu inițial la gratuitatea oferită de SRI și STS trebuie creat în așa fel încât să fie funcțional cu identitatea digitală unică (portofelul digital).
Mai mult, oricum platformele, cloud-ul guvernamental, conform Legii nr. 242/2022 și OUG nr. 89/89 sunt ”gestionate” de ADR, SRI și STS. Adică, vrea nu vrea UNBR din start, tot bagă SRI -ul și STS-ul în activitatea profesională a avocatului.
La revedere independență, libertate și secret profesional al avocatului.
Drept urmare, în loc de concluzii, am câteva ÎNTREBĂRI:
Își vor vinde ei avocații libertatea, independența, secretul profesional, confidențialitatea pentru ”beneficiile” din proiectul acesta de lege?
Vor accepta ei avocații să fie vârf de lance pentru introducerea portofelului digital la nivel național în România?
Vor accepta ei avocații ca un astfel de proiect să devină lege?
Dacă răspunsurile sunt da, e cam șah-mat și pentru ei și pentru restul cetățenilor.
Dacă proiectul acesta devine lege, să nu plângă avocații după aceea că le-a dispărut obiectul muncii sau că sunt condiționați și nu își pot desfășura profesia și nu mai au din ce să trăiască.
PS: Pentru cetățeni:
Vă aduceți aminte cum a fost cu certificatul vieții și cum voiau ei să îl facă obligatoriu prin lege?
Să vă reamintesc, dacă ați uitat:
1. întâi proiect de lege să fie obligatoriu numai la medici și asistenții sociali
2. apoi, proiect de lege să fie obligatoriu pentru toată lumea.
Exact așa încearcă să procedeze și acum cu portofelul digital/identitatea digitală unică: întâi o încearcă cu o profesie pe care poate nu o agreați, mai voalat că poate nu se prinde lumea. Urmează apoi toată lumea.
Iar de drept la apărare puteți să uitați. Nimeni nu va mai putea să-i deranjeze pe ai lu’ statul, iar ai lu’ statul vor face ce vor vrea cu noi toți.
Așa că … ați face bine să militați pentru ca acest proiect de lege să nu fie votat de către Parlament.
(https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b47&an_cls=2023, https://senat.ro/legis/PDF/2023/23b047FG.PDF )
PS: cine vrea sa citeasca proiectul colorat, subliniat, il poate citi aici: https://docs.google.com/…/1ZuGm8ivycLMq5QUQxTfE…/edit…
