În această situație se preferă mai degrabă înscenarea problemei migranților drept „o problemă legată de Schengen”, iar aici se vede din nou că evidența și drepturile legitime nu au nicio valoare când este vorba de interese temporare de politică internă. Sau că solidaritatea este ceva unilateral. De exemplu, când România s-a descurcat excelent la frontiera cu Ucraina cu 2,8 milioane de refugiați; sau când Bulgaria și România s-au angajat pentru întărirea flancului estic împotriva amenințării ruse. Ideea europeană există doar când te poți aștepta la solidaritate din partea tuturor membrilor UE, dar și din partea Austriei, scrie cotidianul austriac Die Presse.
(…) Cancelarul federal al Austriei pare să identifice „o rută prin Balcanii de Est” și să califice sistemul Schengen drept unul disfuncțional. Ultimul raport al Frontex nu pomenește de acest aspect, precizează însă că ruta din Balcanii de Vest constituie, la fel ca și înainte, ruta cea mai activă a migranților spre UE. Printre migranții proaspăt sosiți în căutare de protecție se află în număr mare cei ce au primit azil în Grecia și care se îndreaptă acum spre partea nordică a UE. Explicația acestei evoluții stă în modificările legislației elene care anulează pentru cei cu drept de azil atât spațiul de locuit cât și aprovizionarea cu alimente, ceea ce conduce în cazul multora la probleme ale existenței și se află în contradicție clară cu directivele de a intra în UE. Până acum UE a acceptat aceste încălcări de lege în tăcere și fără aplicarea unor sancțiuni, rezultatul fiind o continuare neregulată a drumului. În cazul în care se dorește împiedicarea acestei situații, adresa corectă de atac nu ar trebui să fie România și Bulgaria, ci o țară care face parte de multă vreme din spațiul Schengen, anume Grecia, mai spune cotidianul austriac.
