Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a descris vineri revenirea Germaniei la austeritate prin reinstituirea ”frânei datoriilor” în bugetul pentru 2023 drept ”un semnal adresat Băncii Centrale Europene” (BCE) că prin reducerea datoriei Berlinul îşi aduce contribuţia la lupta împotriva inflaţiei, dar la aceasta mai trebuie să contribuie şi politica monetară, relatează agenţia EFE.
”Dorim cu acest buget să trimitem un mesaj, iar acesta este că noi ne realizăm partea de contribuţie în lupta contra inflaţiei prin reducerea datoriei şi BCE trebuie să facă ceea ce consideră adecvat”, a spus Lindner, care a prezentat vineri proiectul de buget al Germaniei pentru 2023.
Acest proiect prevede aplicarea pentru prima dată din nou după anul 2019 a aşa-numitei ”frâne a datoriilor”. Suspendată odată cu declanşarea pandemiei COVID-19, această prevedere, inclusă în Constituţia Germaniei, prevede că în perioade de normalitate economică guvernul german nu poate contracta datorii noi care să depăşească 0,35% din PIB.
”Acest guvern are ambiţia de a reveni la frâna datoriei. Este ceva care necesită un mare efort”, a subliniat ministrul german de finanţe.
În termeni absoluţi, revenirea la deficitul bugetar de maxim 0,35% din PIB va însemna că anul viitor acest deficit va fi de circa 17,2 miliarde de euro, faţă de 140 de miliarde de euro în anul curent.
Christian Lindner a mai semnalat că, pe lângă necesitatea de a respecta o normă constituţională, există raţiuni economice pentru revenirea la austeritate, una dintre acestea fiind creşterea ratei dobânzilor pe pieţe.
”Creşterea dobânzilor este un semnal clar al pieţelor către politicieni că nu se mai poate continua ca în ultimii ani. Nu ne mai permitem în continuare datorii ridicate. Datoriile de azi sunt creşteri ale impozitelor de mâine”, a mai atenţionat el. ”Datoriile de asemenea generează inflaţie şi nu vreau să creez şi mai multă inflaţie”, a explicat ministrul german de finanţe.
